Întrebările anunțate pentru referendumul din 26 mai se vor constitui într-un simplu sondaj de opinie național. Indiferent cum vor răspunde cetățenii la ele, demersul nu va avea urmări juridice și cu atât mai puțin influențe asupra luptei anticorupție. Prima întrebare se limitează surprinzător la faptele de corupție prevăzute în Codul penal (mita și traficul de influență), pierzând din vedere un spectru mai larg de fapte asimilate corupției și prevăzute în legea anticorupției, care deci ar putea fi amnistiate. Prin comasarea a trei întrebări într-una singură la a doua întrebare se limitează, paradoxal, dreptul cetățenilor de a-și exprima voința în cadrul referendumului. Pentru că nu li se dă posibilitatea de a răspunde diferit la fiecare din cele trei întrebări, ci neaparat cu da sau nu la toate trei.
Întrebările de la referendumul care va avea loc în aceeaşi zi cu alegerile europarlamentare şi la care poporul român este chemat să răspundă cu „da” sau „nu” sunt următoarele două: 1. „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie? ” şi 2. „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.
Cu privire la aceste întrebările stabilite pentru referendum, se poate constata că au fost stabilite două întrebări, care, în realitate, sunt cinci. Prima întrebare se refere la interzicerea amnistiei și la interzicerea grațierii, iar dacă un cetățean e de acord cu amnistia dar nu și cu grațierea sau invers, nu poate vota în consecință. Întrebarea numărul doi conţine, în mod vizibil, trei întrebări: una priveşte interzicerea ordonanţelor de urgenţă care să modifice Codul penal (domeniul infracţiunilor şi pedepselor), alta priveşte interzicerea ordonanţelor de urgenţă care să modifice legea organizării judiciare (Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară), iar alta vizează posibilitatea atacării directe a ordonanţelor de urgenţă şi de către alte entităţi decât cea care o poate face în prezent (în prezent, doar Avocatul Poporului poate ataca direct la Curtea Constituţională ordonanţele de urgenţă).
La prima vedere prima întrebare poate părea foarte simplă, cu toate acestea defapt sunt două întrebări la care nu poți răspunde individual. În primul rând între amnistie și grațiere există o diferență foarte mare și anume în cazul unei amnistii, beneficirilor li se inchid dosarele și condamnările li se șterg din cazier, astfel ei sunt scutiți de răspunderea penală. Pe de altă parte, beneficiarul unei grațieri este iertat de pedeapsă, nu o mai execută, dosarul se închide, însa fapta continua să apară în cazier. Mai mult de atât, când ești amnistiat nu ai probleme cu recidiva, când ești grațiat pedeapsa ți se ia in calcul la recidivă. Grațierea este o măsură de clemență a puterii de stat, prin care se acordă unui condamnat iertare totală sau parțială a pedepsei sau comutarea acesteia în una mai ușoară. O altă diferență majoră este faptul că grațierea poate fi individuală sau colectivă, ea neavând efecte asupra pedepselor complementare, înafară de cazul când se dispune astfel prin actul de grațiere. Dacă nu este respectată condiția, grațierea se revocă, cal în cauză urmând să execute integral pedeapsa anterior grațiată. Grațierea se acordă prin decret, de către Președintele României. În schimb, amnistia este un act de clemență, acordat prin lege organică în temeiul unor considerente social politice și de politică penală, prin care se înlătură răspunderea penală, executarea pedepsei și alte consecințe ale condamării, pentru infracțiuni comise până la data apariției legii de amnistie.
Așadar, un cetățean care spre exemplu este de acord cu interzicerea amnistiei dar, nu și cu interzicerea grațierii sau invers, nu poate vota astfel deoarece nu i se dă posibilitatea de a vota diferit la fiecare dintre aceste două întrebări.
Indiferent ce vor vota cetățenii, demersul nu va avea urmări juridice și cu atât mai puțin influențe asupra luptei anticorupție. Interzicerea amnistiei și grațierii pentru o anumită categorie de infracțiuni și anume în cazul de față infracțiuni de corupție, ar necesita modificarea Constituției. Iar pentru o modificare a Constituției, ar trebui ca Parlamentul să adopte o lege și apoi să organizeze un alt referendum ca să întrebe poporul din nou dacă este de acord.
A două întrebare e și mai complicată decât prima, deoarece nu precizează cine va putea ataca, la CCR o Ordonanță de Guvern, și nici ce beneficii va aduce contestarea unui asemenea act al Guvernului. De asemenea întâlnim și aici mai multe întrebări în una singură, întrebări la care cetățenii nu vor putea răspunde diferit pentru fiecare întrebare în parte, ci sunt obligați să răspundă cu da sau nu la toate trei. Prin comasarea a trei întrebări într-una singură, se limitează astfel, paradoxal, dreptul cetățenilor de a-și exprima voința în cadrul referendumului. Prima vizează interzicerea Ordonanțelor de Urgență care să modifice Codul Penal, a doua privește interzicerea Ordonanțelor de Urgență care să modifice legea organizării judiciare, iar cea de a treia întrebare se referă la posibilitatea atacării directe a Ordonanțelor de Urgență și de către alte entități decât cea care o poate face în prezent, și anume Avocatul Poporului.
Şi în cazul acestei întrebări, extinderea sferei subiecţilor care pot ataca direct ordonanţele de urgenţă la Curtea Constituţională necesită o modificare a Constituţiei. Aceasta deoarece Constituţia prevede expres în art. 146 lit. d că ordonanţele de urgenţă pot fi atacate direct la Curtea Constituţionala doar de către Avocatul Poporului.
Cum rămâne cu alte infracţiuni la fel de grave sau chiar mai grave decât cele de corupţie? De exemplu, omorul, violul, tâlhăria, pedofilia, terorismul, traficul de droguri, traficul de persoane?
Pentru fiecare dintre aceste infracţiuni se va putea dispune, în continuare amnistia/graţierea. Sau, pentru interzicerea amnistiei/graţierii pentru fiecare dintre aceste infracţiuni, se va face câte un referendum separat? De exemplu, cu ocazia alegerilor prezidenţiale din 2019, s-ar putea organiza un referendum cu întrebarea: „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de omor?” Cu ocazia alegerilor locale din 2020 s-ar putea organiza un referendum cu întrebarea „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de viol?”, iar cu ocazia alegerilor parlamentare din 2020 s-ar putea organiza un referendum cu întrebarea „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de terorism?” Şi tot aşa, la fiecare alegeri, până se vor epuiza categoriile de infracţiuni grave care ar putea fi exceptate de la amnistie sau graţiere.
“Influencerii” puși să manipuleze tinerii
Tot mai mulți „influenceri” încep să transmită pe rețelele de socializare mesaje prin care influențează tinerii care îi urmăresc să voteze „da” la referendumul din 26 mai sau mai mult de atât le induce cu cine să voteze la europarlamentare. Foarte mulți tineri îi consideră pe acești influenceri un fel de idoli, astfel ajung să fie foarte ușor de manipulat. Așa ajung tinerii de azi să nu mai aibă propria lor părere și propria lor decizie și să voteze cum vor aceste persoane fără a se informa. Cel mai intâlnit mesaj de acest gen pe rețelele de socializare e „parola la vot este DA”.
Un exemplu relevant în acest sens este și o tânără, fostă concurentă la Bravo ai Stil care are peste 33.000 de urmăritori, majoritatea între 18 și 25 de ani. Aceasta explică într-un mod foarte eronat întrebările de la referendum spunând că „A doua întrebare – care sună cam așa “Sunteți de acord cu interzicerea grațierii infracțiunilor de corupție? – , adică tradus sunteți de acord să nu mai avem penali în funcții publice?”, asta a înțeles această tânără din întrebare și transmite mai departe un mesaj eronat urmăritorilor ei.
