În februarie 2007, cinci angajaţi ai SC Terapia au deschis un proces împotriva fabricii de medicamente pentru a fi remuneraţi pe măsura beneficiilor de care SC Terapia s-a bucurat de pe urma muncii lor. La data la care Faringoseptul era în pericol de a fi scos de pe piaţă, angajaţii Terapia au inventat un procedeu mai fiabil de obţinere a substanţei de bază care intră în compoziţia Faringoseptului, astfel că Terapia a continuat să comercializeze acest medicament de pe urma căruia are şi acum câştiguri impresionante. Însă, la sfârşitul lunii trecute, judecătorii Tribunalului Cluj le-au respins inventatorilor acţiunea, aducându-le aminte că în România nu te poţi pune cu un “mamut” financiar.

   
Veturia Colceriu, Gheorghe Bora, Lazăr Terec, Lucia Lenţa şi Călin Cormoş, sunt ingineri chimişti care au fost angajaţi ai SC Terapia. În 2003, Faringoseptul a fost pe punctul de a dispărea din rafturile farmaciilor din cauza unor noi reglementari în domeniu apărute pe pieţele de desfacere din Europa. Conform normelor apărute la acea dată, s-a constatat că substanţa activă “ambazonă” din medicamentul denumit Faringosept conţinea o impuritate între 2% şi 5%, situaţie în care produsul finit nu mai putea fi comercializat. “În 2003, prin introducerea unor noi reglementări în domeniu, s-a constatat că substanţa activă ambazonă din medicamentul denumit Faringosept conţinea o impuritate între 2-5%, situaţie în care produsul finit nu mai putea fi comercializat. Am început realizarea unor teste de laborator, aplicând metode cunoscute de purificare a ambazonei fără a obţine rezultate satisfăcătoare. În urma activităţii noastre de cercetare am descoperit o metodă nouă, făcând posibilă comercializarea în condiţii legale atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă a Faringosept”, arată un document depus la dosarul de judecată. Terapia a fost mai mulţi ani lider în privinţa exporturilor de medicamente, asta datorită vânzărilor de Faringosept în statele din CSI, Polonia sau ţările baltice. Spre exemplu, conform declaraţiilor de la acea dată ale directorului general Terapia, Dragoş Damian, fabrica de medicamente din Cluj a exportat în 2006 produse în valoare de circa opt milioane de euro, adică 10% din cifra de afaceri.
Acest lucru a fost posibil, în mod nemijlocit, cu ajutorul unei echipe de opt ingineri chimişti care au descoperit procedeul de filtrare a substanţei active din faringosept. Însă, oamenii au primit, drept recompensă, niste sume de bani nesemnificative şi, mai mult, după o perioadă au fost disponibilizaţi. În această situaţia, la începutul anului 2007, cei cinci inventatori s-au hotărât să dea în judecată Terapia.
Conform acţiunii judecătoreşti la acea dată, inginerii chimisti au solicitat “obligarea Terapia la plata sumei de 7 milioane de lei cu titlu de remuneraţie echitabilă pentru cesionarea brevetului de invenţie pentru procedeul de purificare a 1,4 – benzochinon-guanil-hidrazon-tiosemicarbazonei (ambazonă) pe perioada septembrie 2003-decembrie 2007 şi o redevenţă anuală de 1 milion de lei, începând cu 1 ianuarie 2007 şi până la expirarea termenului de protecţie a invenţiei, adică 2025”.

Zgârcenie

După ce au descoperit procedeul, inginerii-chimişti l-au trimis Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) în vederea obţinerii unui atestat de invenţie. Tot în 2003, Terapia a încheiat cu inventatorii un contract de cedare al invenţiei, dar fără a stipula o sumă de bani pentru această cesiune.
„În februarie 2004, în urma presiunii făcute de Terapia care s-a prelevat de calitatea de angajator, subsemnaţii am fost de acord să încheiem convenţii de stabilire a remuneraţiei în urma încheierii contractului de cesiune. Acestea au fost extrem de mici şi nu corespundeau criteriului de a reprezenta o remuneraţie echitabilă. Motivul pentru care am fost de acord să primim aceste sume a fost pericolul de disponibilizare în caz de refuz”, se arată în plîngerea inventatorilor depusă la Tribunalul Cluj. Cu alte cuvinte, conducerea fabricii le-a pus în vedere celor care au făcut posibilă comercializarea Faringoseptului că dacă nu cedează invenţia, şi-ar putea căuta un alt loc de muncă.
Astfel, pentru o descoperire care a adus fabricii Terapia venituri de milioane de euro în urma comercializării Faringoseptului în ţară şi străinătate, inventatorii clujeni au primit sume cuprinse între 250 şi 500 de dolari. Unii dintre ei au refuzat să-şi ridice banii, iar alţii care nu erau în ţară şi-au desemnat soţiile să primească cele câteva sute de dolari şi au crezut că este vorba despre un bonus salarial.
În cadrul procesului, reprezentanţii Terapia au susţinut că nu există un brevet de invenţie pentru această descoperire şi că fabrica nu se foloseşte de descoperirea chimistilor clujeni. Reprezentanţii Terapia au făcut înaintări la dosarul de judecată prin care au arătat că drepturile băneşti ale inventatorilor se stabilesc după emiterea de către Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) a brevetului solicitat din 2003 de către conducerea Terapia. Mai mult, obţinerea ambazonei (substanţa activă din Faringosept-n.red) este ieşită de sub patent de peste 30 de ani, deşi dosarul priveşte procedeul de purificare a substanţei, pentru ca explicaţiile celor de la Terapia să culmineze cu răspunsul conform căruia fabrica nici nu foloseşte acest procedeu. Însă, dacă fabrica n-ar fi folosit acest procedeu de filtrare, nu ar mai fi putut vinde Faringosept, mai mult, pe site-ul Terapia există o serie de communicate prin care compania a cerut recunoaştere şi protecţia invenţiei în mai multe ţări.

Daţi afară şi cu invenţia luată

Pentru ca şarada să păstreze aspecte mioritice, în martie 2004, patru ingineri care au făcut parte din echipa de cercetare au fost disponibilizaţi, iar explicaţia oficială a desfacerii contractelor de muncă a fost că s-au desfiinţat locurile de muncă ale acestor persoane, adică oamenii au fost daţi afară, pentru că au fost daţi afară! Procesul între inventatori şi terapia a continuat, iar în august 2008, OSIM a acordat brevetul de invenţie celor care au descoperit noul procedeu de filtrare a Faringoseptului. Tot în 2008, judecătorii clujeni au hotărât că trebuie să se stabilească o echipă de chimisti care să analizeze modul în care SC Terapia Ranbaxy s-a folosit de invenţia clujenilor. Echipa respectivă a fost fost formată din experţi de la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti. Şi la efectuarea expertizei au fost o serie de probleme. Iniţial, membrilor echipei de evaluare li s-a oferit, pentru cercetarea pe care o au de făcut, 250 de lei de persoană. Însă, pe parcursul anului majoritatea chimistilor au renunţat invocând motive de sănătate, iar alţii au cerut mai mulţi bani.
Veturia Colceriu, Gheorghe Bora, Lazăr Terec, Lucia Lenţa şi Călin Cormoş, cei care au salvat Faringoseptul ar fi dorit ca echipa de evaluare să “cântărească” raportul echitabil între câţi bani a câştigat Terapia de pe urma aplicării invenţiei lor, să stabilească dacă SC Terapia Ranbaxy a fost scutită de plata impozitului pe profit la comercializarea Faringoseptului, scutire care este conformă cu Legea 64/1991 (legea brevetelor de invenţii) şi, pe de altă parte parte, dacă tratamentul pe care inginerii chimişti l-au primit din partea producătorului de medicamente este echitabil. Cu toate acestea, instanţa clujeană a considerat să respingă acţiunea inginerilor chimisti prin care oamenii îşi cereau drepturile.

Ştefan Trandafir

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.