Europa va relua exploatarea magneziului pentru prima dată în mai bine de un deceniu, în timp ce UE încearcă să reducă dependența de importurile chineze de materii prime esențiale. România, membră a UE, a acordat o concesiune minieră Verde Magnesium, unei companii din București, susținută de Amerocap Verde, investitor american, scrie Financial Times.
Firma intenționează să investească un miliard de dolari într-o mină de magneziu dezafectată din apropierea orașului Oradea și să construiască unități de procesare care să folosească energie regenerabilă și să recicleze aluminiul.
Peste 90% din magneziul folosit în Uniune, esențial pentru fabricarea aliajelor de aluminiu ușoare utilizate în mașini și ambalaje, este importat din China.
Industria aluminiului din Europa a fost grav perturbată în 2022, când producția chineză s-a oprit temporar din cauza prețurilor ridicate ale energiei, declanșând avertismente cu privire la închiderea fabricilor din Uniune.
Bernd Martens, președintele Verde Magnesium și fost director Audi, a declarat pentru Financial Times că mina și uzina din România vor ajuta Bruxelles-ul să-și îndeplinească obiectivul de a avea o mai mare independență pentru metalele vitale necesare tranziției ecologice.
„Sectorul industrial european are o nevoie acută de o aprovizionare fiabilă cu metale critice și strategice, în special cele cu o amprentă de carbon mai mică decât importurile actuale, care pot sprijini tranziția Europei către o economie neutră din carbon”, a spus Martens.
Amerocap Verde va folosi amplasamentul unei mine de magneziu care a fost închisă în 2014 – la momentul respectiv, ultima care funcționa în Europa.
Intenționează să înceapă producția până la sfârșitul anului 2027 și să ajungă la 90.000 de tone pe an.
Firma are posibilitatea să aplice la finanțarea de la UE, după ce a fost catalogată drept investiție cheie de către Alianța Europeană pentru Materii Prime – o rețea industrială susținută de Comisia Europeană.
Aproximativ 87% din oferta globală de magneziu și 95% din consumul european provin din China, care a redus drastic producția pentru a economisi energie, pe măsură ce prețurile cresc.
UE și-a stabilit obiective ambițioase în temeiul Legii materiilor prime critice. Vrea să exploateze 10% din consumul de minerale critice al UE , să proceseze 40% din el și să recicleze 15% din el până în 2030.
De asemenea, actul facilitează autorizarea și acordă prioritate proiectelor strategice pentru finanțare. Martens și-a exprimat încrederea că exploatarea magneziului va reporni, în ciuda opoziției locale și a provocărilor de mediu care au afectat proiectele anterioare.
Luna trecută, România a câștigat un dosar de arbitraj internațional inițiat de grupul minier Gabriel Resources, listat în Canada, care solicita despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari pentru o mină de aur planificată în țară, care a fost blocată cu succes de grupurile de mediu.
sursa europalibera.ro
Din păcate e o altă veste rea. Dacă pînă-n 2014, acum doar 10 ani, cînd a fost închisă mina, am știut să minerim de ce mama dracului trebuie acum străini. Blesteme tuturor cozilor de topor.
Totuși să nu uităm că toate resursele naturale sînt bunuri publice, ce, după Constituție, nu se pot înstrăina doar concesiona, da în exploatare, cuiva. Înțelegerile trebuie să fie bune fiecăruia; nouă, românilor, ca proprietari și celor din spatele Verde Magnezium. Din păcate, precum la restul resurselor, noi nu vom fi cîștigați numai cei din spatele Statului zis român și, desigur, cei din spatele Vaerde Magnezium.
Este o agenție, ANRM, Agenția Națională a Resurselor Minerale, condusă de oameni puși. Mi se pare firesc ca aceia să fie aleși direct sau indirect cînd e vorba de avuția noastră a românilor.
S-ar putea ca să le fie concesionarea mai cu folos decît a avea în proprietate terenuri cu resurse cu tot, resurse de orice fel. Nu mai au ce scoate își iau tălpășița fără a curăța locul; faliment sau alte jmecherii.
Tudor ,ai perfectă dreptate, subscriu la cele scrise de tine.