Ioan Drăgan. Foto: Agerpres

Specialiști în arhivistică acuză SRI și „Doi și-un sfert” că au distrus decenii din istoria recentă a României. Arhiviștii susțin că serviciile secrete, sub umbrela HG 585/2002, au contribuit la distrugerea periodică a documentelor clasificate „într-un mod arbitrar”, au pus arhiviștii în fața unui fapt împlinit, anume „creditarea” distrugerii acestor documente „doar pe baza unui proces-verbal de distrugere” și au sustras instituțiile care crează documente clasificate de sub controlul Arhivelor Naționale ale României. Despre aceste probleme, reporterii Gazeta de Cluj au discutat cu Dr. Ioan Drăgan, fost director al Arhivelor Naționale ale României (2012-2018) și fost director al Direcției Județene Cluj a ANR (1989-2012, 2018-2019). 

Dr. Ioan Drăgan a afirmat că  SRI și „Doi și-un sfert” contribuit, în activitatea lor de îndrumare și control, la distrugerea de documente declasificate/desecretizate de la întreprinderi și instituții, sub umbrela Legii nr. 182/2002 și HG 585/2002. Istoricul clujean susține că statul de drept și societatea românească ar fi avut o altă față în acești 30 de ani dacă Arhivele Naționale și arhivele instituțiilor publice ar fi fost administrate și prețuite la adevărata valoare.

Reporter: În ultima perioadă, în spațiul public au apărut informații potrivit cărora SRI și „Doi și-un sfert” au distrus documente importante din Arhivele Naționale. Credeți că serviciile secrete încearcă să șteargă o bună parte din istoria României? 

Dr. Ioan Drăgan: Nu, cele două două servicii n-au distrus documente din Arhivele Naționale. Au contribuit însă, din păcate, în activitatea lor de îndrumare și control, la distrugerea de documente declasificate/desecretizate de la întreprinderi și instituții. Mă refer, în principal, la arhivele fostelor Birouri de Documente Secrete (BDS), dar nu numai. Documentele declasificate ar fi trebuit să fie evaluate de specialiștii Arhivelor Naționale, singurii abilitați prin lege să aplice criterii științifice de apreciere a valorii istorice a documentelor. Arhiviștii au constatat că au dispărut și documente cu valoare practică, în prejudiciul instituțiilor și cetățenilor. Aparent, acest fapt s-a petrecut pe baza legislației privind informațiile clasificate din 2002, Legea 182 și HG 585, adoptate în vederea admiterii României în NATO, care ignoră total Legea Arhivelor nr. 16/1996, lege organică. 

Ar fi foarte grav să se practice deliberat o politică de aneantizare a istoriei de către o instituție publică, oricare ar fi aceasta. Mai degrabă, e vorba de un cult al secretului practicat de instituțiile menționate, care nu ar trebui să afecteze în niciun fel arhivele publice, inclusiv Arhivele Naționale, destinate prin Constituție și legi speciale accesului liber al cetățenilor la informație. 

R: Când au început presiunile din partea serviciilor secrete asupra arhiviștilor? 

Dr. Ioan Drăgan: Cred că nu este corect să vorbim la plural. SRI nu are atribuții privind Arhivele Naționale. Instituția se află în ”ograda” serviciului de informații și protecție internă al MAI, care s-a interesat încă de la înființarea lui de problemele accesului la documente, de obicei în sens restrictiv. Un pas mai departe s-a făcut după apariția legislației menționate din 2002, DGIPI forțând extindere  normelor NATO asupra tuturor documentelor aflate de decenii în depozitele Arhivelor Naționale, pe care depunătorii lor au omis să șteargă mențiunea de ”secret/secret de serviciu”. Acest lucru este imposibil fizic  – sunt milioane de astfel de documente – și, mai grav blochează nejustificat accesul cercetătorilor la informația din perioada comunistă. Nu există niciun motiv pentru întârzierea sau blocarea accesului la documentele din perioada comunistă, fie ele istorice sau atestând drepturi ale cetățenilor, la treizeci de ani de la revoluție și după  condamnarea oficială a acelui regim de către parlamentul României. 

R: Spuneați la un moment dat că soarta României s-ar fi înscris într-un alt orizont dacă am fi avut arhive mai bine organizate și mai sigure. Cine este responsabil pentru lipsa de organizare și siguranță din Arhivele Naționale?

Dr. Ioan Drăgan: Arhivele sunt instrument al bunei guvernări și temelie a democrației. O spun cu toată responsabilitatea: altfel ar fi arătat statul de drept și societatea românească în acești 30 de ani dacă Arhivele Naționale și arhivele instituțiilor publice ar fi fost administrate și prețuite la adevărata valoare. Să luăm ca exemplu doar procesul de reconstituire a proprietății după comunism, nici acum finalizat în întregime, în parte din cauza haosului și distrugerilor de arhive.

Pentru situația precară a Arhivelor Naționale responsabilă direct este viziunea ministerului de tutelă, dar și clasa politică. Din păcate, pentru MAI Arhivele Naționale n-au fost niciodată o prioritate. La fel, partidele și oamenii politici n-au găsit cu cale să întreprindă acțiuni curajoase în favoarea unei instituții fundamentale a statului român, esențială pentru identitatea națională și pentru democrația din țara noastră.

R: Cum s-a ajuns în punctul în care SRI și „Doi și-un sfert” să „facă legea” în Arhivele Naționale?

Dr. Ioan Drăgan: Arhivele Naționale au fost preluate în 1951 sub tutela Ministerului de Interne, după model sovietic și au fost controlate până în 1989 de către Securitate. Din 1990, controlul a trecut asupra serviciului de informații și protecție internă al MAI, conform legislației în vigoare. 

R: Unde au greșit autoritățile și cum ar putea să rezolve această problemă?

Dr. Ioan Drăgan: În faptul că au neglijat arhivele instituționale și instituția Arhivelor Naționale. În faptul că MAI a neglijat punerea în practică a Strategiei Arhivelor Naționale pentru perioada 2015-2021, adoptată prin Hotărâre de Guvern. La conducerea ministerului s-au perindat între 2012-2022 nu mai puțin de 9 miniștri. În faptul că MAI a promovat inițial, în 2019, apoi a retras sprijinul pentru proiectul de Lege a arhivelor, care proiectează o nouă politică a arhivelor în România, la standarde europene. Punerea urgentă în practică a celor două documente fundamentale este calea rezolvării a majorității carențelor din arhivele românești, inclusiv problema acum în discuție publică a documentelor clasificate. Ele pot fi consultate pe pagina internet a Arhivelor Naționale.

R: Credeți că România valorifică așa cum ar trebui documentele aflate în arhive?  

Dr. Ioan Drăgan: Avem foarte multe de făcut. Din fericire, în pofida tuturor vicisitudinilor istorice, România posedă arhive bogate din ultimii 800 de ani. Arhivele istorice sunt temelia identității noastre, ca țară, comunitate și persoană. Arhivele recente sunt îndeosebi documentele drepturilor noastre și instrumente de bună guvernare. Grija față de ele și interesul valorificării acestui tezaur măsoară gradul de cultură și civilizație  al poporului, nivelul dezvoltării democrației în  societatea românească.

4 COMENTARII

  1. Ce a făcut Ioan Dragan cat a fost director al Arhivelor pentru a nu avea această problema? Nimic, căci era omul serviciilor, care l-au numit și ținut în funcție de director din vremea lui Ceaușescu până a ieșit la pensie! A propos, ce alți directori numiți sub Ceaușescu și ieșiri la pensie după 2000 mai cunoașteți? Poate uita unii au uitat, dar Ioan Dragan este cel care si-a făcut șoferul arhivist, doar pentru că-i știa matrapazlâcurile! Vreți să vorbim de capacitate intelectuală și profesionala a tov. Ioan Dragan? Bine, sa dam doar un exemplu: nu cred că eroii din Primul Război Mondial și cei ai Marii Uniri puteau fi umiliți mai mult de cineva decât a făcut-o „ardeleanul” Ioan Dragan, prin sumedenia de proiecte inutile și irelevante pe care le-a patronat in calitate de director al Arhivelor și care au înghițit sume uriașe, intrate, in buna masura in buzunarele încăpătoare ale tov. Ioan Dragan! Și exemplele ar putea continua, căci sunt nenumărate! Daca justiția și-ar face treaba, Ioan Dragan ar sta la pușcărie tot atâta vreme cât a fost și directorul arhivelor…

  2. Este interesant cum Gazeta de Cluj cenzurează postările! Sau pentru unii ziariști dreptul la liberă exprimare este un moft? Pentru orice om normal, cenzura practicată de niste ziariști este inacceptabila! Daca cineva se consideră calomniat, poate apela la justiție! Daca acesta este spiritul occidental al Clujului, atunci mă tem că acest oras este mai oriental decât China!

  3. Ce a făcut Ioan Dragan cat a fost director al Arhivelor pentru a nu mai avea această problema? Nimic, căci era omul serviciilor, care l-au numit și ținut în funcție de director din vremea lui Ceaușescu până a ieșit la pensie! A propos, ce alți directori numiți sub Ceaușescu și ieșiti la pensie după 2000 mai cunoașteți? Poate ca unii au uitat, dar Ioan Dragan este cel care si-a făcut șoferul arhivist, doar pentru că-i știa matrapazlâcurile! Vreți să vorbim de capacitate intelectuală și profesionala a tov. Ioan Dragan? Bine, sa dam doar un exemplu: nu cred că eroii din Primul Război Mondial și cei ai Marii Uniri puteau fi umiliți mai mult de cineva decât a făcut-o „ardeleanul” Ioan Dragan, prin sumedenia de proiecte inutile și irelevante pe care le-a patronat in calitate de director al Arhivelor și care au înghițit sume uriașe, intrate, in buna masura, in buzunarele încăpătoare ale tov. Ioan Dragan! Și exemplele ar putea continua, căci sunt nenumărate! Daca justiția și-ar face treaba, Ioan Dragan ar sta la pușcărie tot atâta vreme cât a fost și directorul arhivelor…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here