Ioan Dragan: „Intretinerea intregii arhive din Cluj costa peste 500.000 de euro pe an”

 

Reporter: Arhivele Naţionale au pază asigurată de militari înarmaţi. Putem vorbi de documente atât de importante încât să fie nevoie de pază înarmată? Putem vorbi de documente sau colecţii de documente cu caracter inestimabil?

Ioan Drăgan: Paza este asigurată de către Inspectoratul Judeţean de Jandarmi pentru toate direcţiile de arhivă din ţară. Arhivele adăpostesc actele de identitate ale poporului nostru. Ele sunt memoria naţională şi memoria comunităţii. Ele sunt pentru multe veacuri unicate. Distrugeţi acest tezaur şi închipuiţi-vă ce va fi!

Rep.: Care a fost stadiul arhivelor în perioada comunistă şi care au fost principalele urmări pe care regimul din acea perioadă le-a avut asupra stării arhivelor?

I.D.: Regimul comunist s-a străduit să controleze totul, inclusiv informaţiile din arhive. În acea perioadă s-a încercat preluarea în depozitele arhivelor statului. Regimul comunist nu a distrus, ci a adunat foarte multe documente cu valoare istorică la arhivă. Diferenţa dintre acea perioadă şi vremurile noastre este că, în timpul regimului comunist, accesul la cercetare a acestor documente era restricţionat în funcţie de interesele ideologice ale regimului.

Rep.: Care este importanţa arhivelor din judeţul Cluj? Din ce ţări vin cercetători la Cluj să studieze arhivele?

I.D.: Arhivele din Cluj sunt de importanţă naţională şi chiar internaţională, întrucât ele interesează nu doar cercetători români, dar şi din Ungaria, Germania, Austria, Statele Unite ale Americii, Slovacia, Armenia, Israel. Interesul este dictat de documentele legate de istoria minorităţilor respective, a unor teritorii care sunt dincolo de graniţele ţării sau de relaţiile internaţionale de-a lungul timpului.

Rep.: Care sunt cele mai importante documente pe care le aveţi în administrare? Care consideraţi a fi cele mai valoroase şi cele mai vechi?

I.D.: Întotdeauna sunt în dificultate când trebuie să răspund la o asemenea întrebare, întrucât arhiva de mărimea şi importanţa celei din Cluj are valoare de unicat în sine. Totuşi, la o enumerare, am putea cita cea mai bogată colecţie de documente medievale din România, arhiva oraşului Cluj începând din sec al XII-lea până în 1964, arhiva oraşului Bistriţa din sec al XIII-lea până la 1876, circa 30 de documente cu semnătura autograf a lui Mihai Viteazu. Alte documente sunt cele cu semnăturile tuturor regilor Ungariei, principilor Transilvaniei şi împăraţilor Austriei până la 1818, documente şi înscrisuri ale unor demnitari români, precum Alexandru Lăpuşneanul, Constantin Brâncoveanu, Matei Basarab, Vasile Lupu, toată arhiva Universităţii Babeş-Bolyai de la 1872 încoace, o parte a colecţiilor de documente ale bibliotecii centrale din Blaj. Avem colecţiile Societăţii Muzeului Ardelean, care împlineşte 150 de ani de existenţă anul acesta, istoria judeţeană a Partidului Comunist din Cluj între anii 1945-1989.

Rep.: Izvoarele scrise sunt cele mai importante surse ale istoriei unui popor. Dumneavoastră aveţi, aş spune eu, onoarea de a fi cel care  supraveghează istoria Clujului de la începuturi şi până în prezent. Cât de importante sunt documentele aflate sub „cheia” dumneavoastră?

I.D.: În măsura în care sunt unicate, documentele noastre sunt cele mai importante surse de informaţie. Documentele pe care le administrăm sunt surse de istorie locală, registrul de stare civilă, arhiva judeţeană a prefecturii judeţului Cluj, începând din sec al XVII-lea. Între documentele de importanţă locală pot să fie unele de importanţă naţională. Avem un document datat în 20 mai 1600 de lângă Hotin, un act esenţial al primei uniri a Ţărilor Româneşti, în care Mihai Viteazu le trimitea bistriţenilor o scrisoare. În acel document, domnitorul îi anunţa pe oamenii din Transilvania că luptele pe frontul din Moldova au fost glorioase şi că se va întoarce să unească ţările.

Rep.: În ultima perioadă, a scăzut interesul populaţiei faţă de arhive? Câte persoane mai cercetează, în ultima perioadă, documentele aflate în administrarea dumneavoastră?

I.D.: Nu aş putea spune că a scăzut interesul pentru arhive. În ultimele două decenii, numărul cercetătorilor constanţi a crescut de şase ori. Alţi oameni sunt interesaţi de arhive pentru cercetări monologice.

Rep.: V-aţi gândit să transformaţi documentele pe care le aveţi sub formă digitală pentru a le pune la dispoziţia publicului?

I.D.: Toată arhiva nu va putea fi digitalizată niciodată. În Cluj, sunt 18.000 de metri de arhivă, pe când în România sunt aproximativ 300 de kilometri. Punerea arhivelor pe internet a început recent la noi. Lucrăm la acest proiect pentru că acesta este viitorul. Tot mai multe informaţii vor fi puse la dispoziţie gratuit. Sunt arhive publice care percep o taxă în alte ţări, însă noi nu vom face asta. Care sunt instituţiile de la care nu aţi preluat încă arhiva din Cluj şi care sunt prevederile legale în această direcţie? Toate instituţiile publice, ministerele din Bucureşti sunt pline de arhivă. Instituţia Arhivelor nu a preluat încă, dar o poate prelua în continuare. La Cluj avem multe instituţii de la care nu am putut prelua arhiva, pentru că avem date mai vechi.

Rep.: Care sunt instituţiile pe care nu le-aţi putut prelua din judeţul Cluj şi care sunt prevederile legale în acest context?

I.D.: Direcţia Generală a Finanţelor Publice, Tribunalul şi Judecătoria Cluj, Judecătoria Dej, Primăria Huedin. Evident, legea spune că pot fi preluate de arhivele naţionale. Pe măsură ce vom avea capacitatea fizică, le vom prelua în ordinea importanţei. Spaţiul de depozitare este o problemă perpetuă pentru orice arhivă, este un lucru vital. Întreţinerea unui spaţiu este, iarăşi, un lucru costisitor. La un calcul, am putea spune că întreţinerea unui metru liniar de arhivă costă 30 euro pe an. Întreţinerea întregii arhive din Cluj costă peste 500.000 de euro.  În acest moment, cei 18.000 de metri sunt împărţiţi în şapte clădiri din Cluj, Turda şi Dej. 40 de procente se află în clădiri închiriate de la primării şi consiliul judeţean. Recent, am făcut recepţia depozitului de la Palatul Administrativ Clujana, care poate cuprinde aproximativ 11.000 de metri lineari de arhivă. Am început să transferăm arhivă, iar aproximativ jumătate din acel spaţiu va fi ocupat prin relocarea fondurilor actuale din spaţii închiriate şi din cele necorespunzătoare.

Rep: Care sunt problemele pe care le întâmpinaţi în prezent şi cum vă descurcaţi cu ele?

I.D.: Din cei 11.000 de metri pătraţi pe care îi avem la dispoziţie, avem doar 1.000 de metri de rafturi metalice. În ce priveşte personalul, am 23 de angajaţi cu totul, în cele şapte spaţii ale Arhivei Naţionale din judeţul Cluj. Am forţe umane foarte puţine şi, în funcţie de capacitatea de depozitare, găsim soluţiile pentru transport, inclusiv schimbări de program pentru rezolvarea problemelor. Mutarea de arhivă nu este o activitate care refuză lucrul în pripă.

Tiberiu Hrihorciuc