Consilierul judeţean Ioan Petran, care a fost trimis în judecată de procurorii DNA Cluj pentru luare de mită în procesul fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, a cerut la sfârșitul anului trecut revizuirea condamnării. După ce judecătorul Cristi Danileț de la Tribunalul Cluj a respins acestuia cererea, liberalul a făcut apel, dosarul se judecă în prezent la Curtea de Apel Cluj.

În iunie 2014, Ioan Petran a fost trimis în judecată, în stare de libertate, de procurorii DNA Cluj pentru luare de mită. La sfârșitul lunii ianuarie 2018,  magistrații Curții de Apel Cluj au pronunțat decizia definitivă în dosarul ”Mită la CJ”, prin care Ioan Petran a primit o condamnare de trei ani cu suspendare pentru luare de mită. În decembrie anul trecut, Petran a cerut revizuirea sentinței penale sperând să i se anuleze pedeapsa. 

Revizuire în baza protocoalelor ilegale

În motivare cererii de revizuire, Ioan Petran, prin avocat a arătat că „s-au descoperit fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute la soluţionarea cauzei şi care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunţate în cauză”.

În opinia sa, în instrumentarea probelor care au stat la baza condamnării sale a fost implicat şi Serviciul Român de Informaţii. Astfel, Ioan Petran a arătat că hotărârea de condamnare care îl privește a rămas definitivă în 31 ianuarie 2018, iar în martie s-a procedat la declasificarea şi publicarea Protocolului încheiat între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii, încheiat la data de 04.02.2009. 

”Or, implicarea SRI în instrumentarea dosarului său penal ar semnifica încălcarea competenței funcționale a organelor de urmărire penală, ceea ce ar genera nulitatea absolută a probelor astfel obținute”, se arată în cererea de revizuire.

Pe de altă parte, Ioan Petran susține că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită pentru care a fost acuzat, respectiv că nu există probe  care să ateste vinovăţia sa. Acesta a arătat că bani primiți de la Gabriel Davidescu, fostul director de dezvoltare al companiei UTI, au fost remiși în vederea sponsorizării campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare care aveau loc exact în perioada care urma, şi anume 25.05.2014, iar pe de altă parte, că oricum nu ar fi avut de ce să primească mită întrucât nu intra în atribuţiile sale de serviciu modificarea ori supervizarea modului în care s-a derulat contractul de concesiune încheiat între UTI Grup SA şi Consiliul Judeţean Cluj. Petran a făcut dovada depunerii celor 5.000 euro la sediul PNL ca sponsorizare a organizaţiei municipale şi predarea celorlalţi 5.000 euro către Horea Uioreanu în ideea depunerii acestora în contul organizaţiei judeţene.

Ioan Petran, prin avocat Ciprian Păun, mai consideră că nu se poate discuta despre săvârşirea vreunei infracţiuni de luare de mită, dat fiind că nu se poate pune problema reţinerii vreunei infracţiuni de dare de mită. Amintim că singurele probe din dosar au fost: existenţa sms-ului în care se specifica: „Două zeci cash şi.., vorbim” şi convorbirile telefonice avute între Petran și Davidescu. Restul concluziilor la care a ajuns instanţa de fond au fost fundamentate, deşi nemotivat în cuprinsul hotărârii, pe instituirea unor prezumţii simple.

Cum a motivat judecătorul Danileț respingerea cererii de revizuire

Chiar dacă CCR a declarat neconstituționale protocoalele dintre Parchet și SRI, iar instanțele și parchetele pot face verificări în cauzele aflate pe rol și pot anula probele dacă au fost instrumentate de către altcineva decât de procurori, judecătorul Cristi Danileț a declarat într-un interviu că nu contează dacă protocoalele au fost sau nu legale, ”ori dacă sunt sau nu în vigoare, ele depășesc cadrul unei analize într-un proces penal”. Pentru Danileț nu contează dacă aceste protocoale secrete au fost introduse în mod obscur în procedurile penale, iar inculpații s-au aflat în imposibilitatea de a se apăra adecvat, existând note secrete la dosar. Așadar, cu privire la implicarea SRI în instrumentarea dosarului penal a lui Ioan Petran menționate în cererea de revizuire, Cristi Danileț spune că prima instanță a arătat că probele au fost legal obținute.

”Tribunalul constată că aspectul nou invocat, care într-adevăr a apărut ulterior deciziei curții de apel prin care a fost menținută condamnarea sa, vizează dezvăluirea unor Protocoale de colaborare între Parchetul de pe lângă ICCJ – din cadrul căruia face parte organul de urmărire penală care a instrumentat cauza în prima fază a procesului penal – și un serviciu de informații. Or, prin decizia nr. 26/2019, apărută chiar în cursul soluționării prezentei cereri de revizuire, Curtea Constituțională a arătat că actele de urmărire penală administrate de sau cu suportul serviciilor de informații sunt nelegale și ele trebuie înlăturate de către organele judiciare din probatoriul unei cauze, așa cum se arătase, de altfel, în cursul timpului prin deciziile CCR nr. 51/2016, nr. 302/2017 și nr. 91/2018. Or, Tribunalul constată că la data soluționării cauzei de față în ciclul procesual ordinar, chiar în fața primei instanțe, s-a invocat faptul că în dosarul cauzei mandatele de supraveghere tehnică fuseseră puse în executare de SRI, fiind astfel contestate de inculpați care au și solicitat înlăturarea lor. Însă, analizând această obiecțiune, prima instanță a respins cererea, pe motiv că probele fuseseră legal obținute în baza legislației de la momentul administrării lor, neavând incidență invocată decizie CCR nr. 51/2016 care interzisese apelarea de către procurori la suportul tehnic al serviciilor de informații pentru executarea mandatelor de supraveghere, întrucât această decizie produce efecte doar ex nunc, pentru viitor. Așadar, în cauza aflată la acel moment în derulare, deci pendinte, instanța de judecată a analizat în ce măsură s-a produs o încălcare a dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, făcând exact ceea ce Curtea Constituțională a trasat ca sarcină la pct. 211 din decizia nr. 26/2019, apărută ulterior. Or, în momentul de față o asemenea analiză nu se mai poate face: dacă în calea de atac a revizuirii s-ar repune în discuție chestiuni care aparțin fondului cauzei soluționate deja în cursul ordinar al procesului, s-ar comite două categorii de încălcări. Pe de o parte, s-ar încălca normele care guvernează calea extraordinară de atac a revizuirii și s-ar devolua încă o dată fondul cauzei, creându-se o nouă cale ordinară de atac, ceea ce este inadmisibil. Pe de altă parte, s-ar ignora autoritatea de lucru judecat generată de rămânerea definitivă a soluției de condamnare, afectându-se în mod grav principiul securității juridice – tocmai de aceea Curta Constituțională 4 arată la pct. 210 din decizia nr. 26/2019 că asemenea aspecte legate de nulitatea probelor pot fi invocate numai în cauzele pendinte; or, pentru prezenta instanță, cauza în care revizuientul a fost condamnat este deja soluționată definitiv, deci ea este facta praeterita”, arată Cristi Danileț.

Cât despre lipsa de probe invocată de Ioan Petran, judecătorul Danileț apreciază că instanța a apreciat deja fiecare critică adusă și nu sunt fapte noi menite să schimbe soluția dată.

”Cât privește cel de-al doilea motiv de revizuire invocat în cererea de revizuire, lecturând hotărârile de fond pronunțate în cauză, Tribunalul constată că s-a reținut o înțelegere ilegală între inculpații Uioreanu, Petran și Davidescu în legătură cu adoptarea unei hotărâri la nivelul Consiliului Județean în favoarea SC UTI Grup SA. Dovada acestei înțelegeri s-a făcut de către organul de urmărire penală cu: declarații ale inculpaților Davidescu (care confirmă înmânarea unei sume de bani către Petran, dar care ar fi fost parte a unui împrumut încheiat fără acte și fără termene), Petran (care a arătat că nu a avut atribuții privind contractul, recunoscând primirea unei sume de bani de la Davidescu dar ca sponsorizare pentru campania electorală și nu ca împrumut) și Uioreanu (care a susținut existența unor discuții pentru sponsorizare destinată campaniei electorale), declarații ale martorilor Seiculescu Alexandru, Iliescu Ștefan, Rațiu Mariana, Urdărescu Tiberiu, redarea unor sms-uri și conținutul unor convorbiri telefonice din 9, 10, 15, 27 și 29 aprilie 2014, fotografii judiciare realizate cu prilejul unui filaj din 15 aprilie 2014. În hotărârea primei instanței au fost expuse declarațiile inculpaților, ale martorilor Rațiu Mariana, Crețu Alexandru, Ștefan Iliescu, Urdăreanu Tiberiu, Seiculescu Alexandru, Dragomir Adrian, Zanc Gabriela și Pop Iuliu și au fost coroborate toate probele , după care s-a reținut starea de fapt și s-a făcut încadrarea în drept. În calea de atac a apelului, Petran a invocat lipsa vreunei legături între fapta imputată și atribuțiile sale de serviciu, faptul că suma solicitată era o sponsorizare, că prima instanță a interpretat greșit sms-urile trimise inculpatului Davidescu, că probațiunea este insuficientă pentru a justifica o soluție de condamnare. Instanța de apel a analizat fiecare critică adusă soluției primei instanțe, și-a însușit motivarea largă a primei instanțe, iar cu privire la apelul inculpatului Petran a justificat în mod expres de ce anume îl găsește nefondat: din lege reiese că inculpatul avea atribuții pentru adoptarea unei hotărâri de consiliu județean legat de proiectul în cauză, iar destinația banilor primiți pentru campania electorală nu absolvă inculpatul de răspundere. Tribunalul constată că ceea ce îl nemulțumește pe inculpat este hotărârea instanței de apel care a menținut sentința – aceasta reiese din motivele invocate și expuse pe larg, dar și din formularea în mod expres „În mod nelegal şi neîntemeiat instanţa de apel a reţinut aceeaşi motivare şi a considerat că aceste aprecieri ale primei instanţe sunt întemeiate” utilizată în cuprinsul cererii de revizuire. Dar aceasta nu înseamnă că poate fi folosită calea de atac extraordinară a revizuirii drept o nouă cale de atac devolutivă prin care să se rediscute aspecte soluționate definitiv, căci s-ar încălca autoritatea de lucru judecat. Or, tot ceea ce revizuientul a invocat în cererea sa de revizuire a fost deja analizat în primul ciclul procesual, cel ordinar. Aspectele invocate nu sunt împrejurări sau fapte noi menite să răstoarne starea de fapt reținută cu prilejul condamnării sale și să conducă la o soluție diametral opusă, respectiv de achitare. Ceea ce invocă el este, de fapt, o posibilă eroare de judecată, întemeiată pe aprecierea greșită a probelor, aspect care nu poate fi însă analizat în cadrul prezentei cereri”, mai arată Danileț.

Ca urmare, judecătorul Cristi Danileț a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de Ioan Petran. Împotriva acestei soluții, s-a formulat apel, dosarul se judecă în prezent la Curtea de Apel Cluj, următorul termen de judecată fiind în 29 octombrie.

1 COMENTARIU

  1. Este a 3 tentativă a lui Danutz de a anula condamnarea. Poate prietenul lui Mihaitza Marian Lucian il ajuta. Dar ce ar fi să-l sunați pe Danutz si să-l întrebați cum vine ca firma lui sa facă Dirigenția de Șantier la Iulius Mall si el sa fie Inspector General Teritorial la ISC ? Asta cum se cheamă? Poate ne explica Păun.!??

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here