Primar al comunei Cojocna de patru ani, candidatul PNL, Ioan Şerban, are în vizor mai multe obiective de îndeplinit, cele mai importante fiind canalizarea în toate satele şi asfaltarea străzilor
Andreea Lagy: De cât timp sunteţi primar şi cum a fost începutul carierei dumneavoastră?
Ioan Şerban: Sunt primar din 2012, nu aş spune că a fost un început greu deoarece am experienţă ca şi funcţionar public de 40 de ani în judeţul Cluj. În proporţie de 70% ştiam ce mă aşteaptă. Nu mi s-a părut greu deloc, greu este atunci când ai unii oameni care sunt împotriva ta, iar aici nu poţi să faci ce vrei tu pentru că trebuie să te supui consiliului, iar când partidele încep să se „mănânce” între ele, sau ceilalţi se „mănâncă” cu tine, este greu să faci ceea ce îţi propui. Motiv pentru care nu am reuşit până acum să fac ceea ce mi-aş fi dorit să fac.
A.L.: Care sunt obiectivele pe care doriţi să le îndepliniţi în noul mandat de anul acesta?
I.Ş.: Îmi doresc cu orice preţ să prelungesc canalizarea la toţi cetăţenii din comuna Cojocna, vreau ca toată lumea să aibă apă la robinet, să rezolv această problemă până anul viitor, în 2017 cel târziu, chiar îmi doresc să îndeplinesc acest obiectiv dacă voi fi din nou primar. Mai îmi doresc să finalizez lucrările de asfaltare care au început deja, iar obiectivul este realizarea a 12 kilometri de drum asfaltat la care se lucrează şi la această oră. De asemenea, îmi doresc nespus de mult ca toate aceste sate, pe lângă Cojocna, centrul de comună, satele Boju, Cara şi Iuriu să aibă acces la gaz în propria locuinţă, să poată folosi gazul la bucătărie. Un alt obiectiv este să extind canalizarea care este o mare prioritate pentru cetăţenii de etnie rromă a comunei, care deocamdată, din păcate, nu beneficiază de acest lucru.
Un punct foarte important este drumul judeţean care leagă comuna Apahida de comuna Cojocna, drum care Consiliul Judeţean nu a reuşit să facă trei kilometri jumătate, chiar în perioada ce urmează este în plan să se facă un kilometru şi 400 de metri pe teritoriul comunei. Doresc să insist până reuşesc să fac dealul Cojocnei, asta însemnând de la Primărie şi până în vârf, iar pe urmă coborârea până la drumul deja asfaltat. Tot drumul este plin de gropi, e o lucrare mai vastă care are nevoie de consolidări şi tot am auzit că nu sunt bani. Mă voi strădui să reuşesc să obţin banii aceştia ca să pot continua proiectul de asfaltare.
A.L.: Cum vedeţi comuna Cojocna în următorii zece ani?
I.Ş.: Ca şi o părere personală şi ce îmi doresc eu cel mai mult este, categoric, rezolvarea infrastructurii, în aceşti patru ani, măcar la nivelul pe care mi l-am propus, adică 10 kilometri de asfaltare pe comună şi pe sate, care ar însemna în jur de patru kilometri în interiorul comunei şi câte doi kilometri pentru fiecare sat. Pietruirile acestea care sunt nu sunt făcute la nivelul la care trebuie făcute deoarece nu se poate, nu se poate pietrui o singură stradă, din cauză că ceilalţi nu mai ies din casă din cauza noroiului, iar atunci pui cu ţârâita pe fiecare stradă pentru ca oamenii să poată circula măcar un an de zile, iar anul următor se repetă aceeaşi poveste. Sper să pot îndeplini aceste obiective de 10 kilometri de asfalt în comune, să aduc comuna la un nivel de civilizaţie cu totul diferit. Bineînţeles, comuna nu are deocamdată un cămin cultural, singurul pe care îl avem este din Băi, mai exact în clădirea restaurantului. Mi-am propus să rezolv şi problema aceasta. O altă lipsă sunt capelele mortuare, unde nu toate satele beneficiază de ele. Singurii care au capelă sunt maghiarii, în rest nu există capela la nicio altă biserică. Dacă nu va mai fi voie să se ţină persoana decedată în casă, atunci va fi o necesitate să avem capele.
