htiat dintotdeauna după bani, Klaus Iohannis nu ezită să facă şi din carte un trafic în numele „ochiului dracului”, folosindu-şi funcţia de Preşedinte în campania de promovare a cărţii „EU.RO”, publicată de editura „Curtea Veche”, care se vinde pe piaţă cu 80 RON, aşa cum citim chiar pe site-ul celebrei edituri:
Cu alte cuvinte, publicarea cărţii lui Klaus Iohannis, „EU.RO”, este o chestiune comercială pentru care editura „Curtea Veche” obţine un profit firesc, iar scriitorul îşi primeşte un meritat „drept de autor”! În calculele economice ale acestei afaceri, intră tipărirea, editarea, difuzarea şi, bineînţeles, promovarea cărţii, scrie cotidianul.ro.
De aici, de la promovare, încep marile probleme pentru Klaus Iohannis care pot deveni chiar penale, căci sînt folosiţi bani publici în afaceri economice private care nu au absolut nici o legătură cu instituţia prezidenţială. Este vorba despre cheltuielile de transport, de cazare, de SPP-işti, de închiriere a sălilor unde se face lansarea cărţii, chestiuni care, traduse în bani, înseamnă sume importante! Toate acestea ar trebui să fie făcute strict din banii editurii sau din banii autorului, aşa cum se întîmplă cu absolut toţi autorii de cărţi.
Cu excepţia scriitorului Klaus Iohannis! Aproape inconştient, preşedintele României parcă forţează deschiderea unui dosar penal pe numele său. Klaus Iohannis ignoră lucruri elementare care pot duce la o anchetă penală pentru folosirea banilor publici în interesul personal sau al unor terţi!
Există art. 81, al. 1 din Constituţie care spune: „În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată”. Chiar să nu-i fi spus preşedintelui nici unul dintre numeroşii consilieri de la Cotroceni că sensul acestui articol este unul cît se poate de clar: interdicţia aceasta se referă la faptul că Preşedintele României nu poate să aibă o altă funcţie tocmai pentru a nu fi tentat să-şi folosească funcţia în vederea unor foloase personale? Or, prin promovarea cărţii sale pe banii Preşedinţiei, tocmai asta face Klaus Iohannis: îşi foloseşte funcţia pentru a obţine MAI MULŢI BANI atît pentru dumnealui, cît şi pentru editură!
AFACERE ONEROASĂ PE BANII PREŞEDINŢIEI
Ca autor al mai multor cărţi, ştiu foarte bine ce greutăţi întîmpină un autor pentru a-şi vedea cartea tipărită şi difuzată. În cazul lui Klaus Iohannis, toate greutăţile dispar pur şi simplu: editura este asigurată că se vor vinde mii de exemplare pentru că membrii partidelor apropiate vor fi „determinaţi” să cumpere un anumit de cărţi în toate filialele, iar promovarea cărţii se va face prin mai multe sesiuni de lansare în ţară, fără ca editura sau autorul să cheltuiască vreun leu.
Aceasta este cheia succesului, verificată deja la primele două cărţi publicate de Klaus Iohannis! Astfel, Ion Cristoiu scria că volumul „Pas cu pas” s-a tipărit în 130.000 de exemplare, ceea ce înseamnă un profit uriaş al autorului, deşi, după cum deja se ştie, cartea a fost redactată în redacţia revistei „Observator cultural” , patronată de Carmen Muşat, soţia lui Gheorghe Muşat, avocatul lui Klaus Iohannis!
Încurajat de acest gen de succes, Iohannis se pare că a decis să facă bani în fiecare an al mandatului, folosind oportunitatea teribilă de a se folosi de funcţia de preşedinte pentru promovarea şi vînzarea cărţilor sale! Cine crede că, dacă Iohannis n-ar fi preşedintele ţării, i-ar cumpăra cineva cărţile este fie naiv, fie membru #Rezist. Vă asigur eu că nu i-ar cumpăra-o nici dracu!
Din acest punct de vedere, Klaus Iohannis împrumută ceva din modelul lui Nicolae Ceauşescu, ale cărui cărţi se tipăreau în mii de exemplare care, tipărite pe banii statului, deveneau obligatorii pentru toate organizaţiile de partid. Cam aşa face şi Iohannis: promovează cartea pe banii Preşedinţiei, vin la lansare organizaţiile PNL din teritoriu şi astfel… vînzarea-i gata! Ceauşescu avea, totuşi, bunul simţ să-şi publice doar cuvîntările de la Congrese sau Conferinţele PCR, nu să se dea şi mare scriitor de succes.
ALIBIURI PENTRU ACOPERIREA UNOR INFRACŢIUNI
Omul care vorbeşte cu fiecare prilej despre corupţie, despre politicieni penali şi despre statul de drept – evident, este vorba despre Klaus Iohannis – comite cu seninătate acţiuni care, într-o anchetă serioasă, l-ar trimite direct în braţele procurorilor.
Nu am de unde să ştiu dacă, vreodată, un procuror va decide să vadă ce se ascunde în spatele cărţilor publicate sub numele „Klaus Iohannis”. Deocamdată, toată lumea se preface că nu vede nimic necurat în această chestiune, dar poţi să ştii ce se poate întîmpla?
Sînt convins că unii consilieri i-au spus cu seninătate: „Lăsaţi, domnule Preşedinte, că organizăm noi nişte acţiuni la Iaşi, la Ploieşti, la Timişoara sau la Craiova şi, cu acest prilej, spunem că vă lansaţi şi cartea!” Iohannis crede că acest „alibi” stă în picioare, numai că, într-o zi, cineva se va întreba dacă nu cumva acesta este un „modus operandi” al marelui scriitor de azi! Şi iată de ce:
– 1. cînd a fost acuzat că, în calitate de profesor, s-a implicat în traficul de copii, Iohannis s-a apărat într-un mod cît se poate de naiv, spunînd că doar şi-a ajutat nişte cunoştinţe să înfieze trei copii rămaşi orfani, el fiind şofer şi soţia translator! Pentru aceste „servicii”, conform propriei declaraţii, a primit „doar nişte atenţii”. Nu s-a gîndit o clipă ca, în calitate de dascăl, să-i ajute pe orfani în ţară, să le asigure şcolarizarea sau chiar să le dea un ajutor financiar, căci avea de unde. Aşa să fie oare sau au contat decisiv „micile atenţii”?
– 2. cînd a fost acuzat că şi-a luat case pe baza unui document falsificat, Klaus Iohannis s-a folosit de alibiul „nu ştiam că este un act fals”, deşi secretarul din comuna Porumbacu a făcut puşcărie pentru falsificarea unei adeverinţe de care s-a folosit familia preşedintelui! Întrebarea este: de ce să fi falsificat secretarul acel document, din moment ce beneficiarul era familia Iohannis? Aşa, de dragul aventurii? Oricum, este caz unic în justiţie, cînd beneficiarul unui fals este considerat nevinovat, iar autorul trimis în puşcărie! Dar, să nu uităm că, la capătul acestui dosar, a fost Augustin Lazăr, cel pe care Iohannis l-a sprijinit masiv pentru a ajunge Procuror general şi pentru a fi pensionat apoi cu aproape 300.000 lei pe lună!
– 3. cînd s-a declarat moştenitor al organizaţiei fasciste „Grupul Etnic German”, a apelat iarăşi la un alibi foarte subţire, dar care „a ţinut” prin complicitatea unor magistraţi! Alibiul poate fi sintetizat astfel: deşi era simultan primarul Sibiului, dar şi preşedintele FDGR (Forumul Democrat al Germanilor din România), în instanţă Cererea a fost introdusă de FDGS (Forumul Democrat al Germanilor din Sibiu), adică, vezi, Tu, Doamne!, o cu totul altă organizaţie cu care Iohannis n-ar fi avut nici o legătură! Numai că, după ce s-a dat sentinţa, tocmai FDGR-ul condus de Iohannis a folosit-o pentru a intra în posesia unor imobile de o valoare uriaşă în dauna statului şi a municipiului Sibiu, unde chiar dumnealui era Primar! Şi acest alibi i-a ţinut, deşi magistraţii au fost sesizaţi de nenumărate ori.
LANŢUL ALIBIURILOR ÎN CAZUL AFACERII „EU.RO.”
Cu alte cuvinte, „Operaţiunea „EU.RO” nu este o noutate în ceea ce priveşte găsirea unor alibiuri pentru a ascunde pofta imensă de bani a lui Klaus Iohannis. Ele sînt atît de vizibile, încît ne este greu să înţelegem seninătatea cu care Preşedintele se coboară la astfel de practici. Să vedem ce s-a întîmplat în aceste săptămîni.
LA IAŞI. De pe site-ul Preşedinţiei, aflăm că în 11 mai 2019 Klaus Iohannis a participat la „Forumul Educației 2019” de la Iaşi. În aceeaşi zi, Klaus Iohannis a participat la mitingul PNL, dar şi-a lansat şi volumul „EU.RO” exact la Iaşi, la Teatrul Naţional din localitate!
LA PLOIEŞTI. Pentru ziua de 14 mai 2019, de pe site-ul Preşedinţiei aflăm că Iohannis a participat la ora 17.00 la o „întîlnire cu autoritățile locale din regiune”, numai că, la ora 18.00, şi-a lansat şi cartea „EU.RO” la Casa de Cultură a Sindicatelor din Ploiești!
LA TIMIŞOARA. Tot de pe siteul Preşedinţiei am aflat şi programul de la Timişoara, care a fost mult mai bogat: participare la dezbaterea „Become your best! – printr-un învățământ superior de calitate” (ora 14.00), vizită la Sinagoga „Cetate” (ora 15.15), întâlnire cu autoritățile locale din regiune la Muzeul de artă (ora 16.00), participare la festivitatea de aniversare a Colegiului Naţional „C.D. Loga” (ora 17.00). Şi, ca bomboană pe colivă, la ora 18.00, la Centrul de Conferințe al Universității Politehnica din Timișoara, s-a lansat volumul „EU.RO” al scriitorului Klaus Iohannis, desigur, în prezenţa autorului!
LA CRAIOVA. Pentru marţi, 21 mai 2019, Preşedinţia a anunţat deja programul lui Klaus Iohannis de la Craiova, care cuprinde o „întâlnire cu autoritățile locale din regiune” la ora 16.00, la Hotelul Ramada Plaza, urmată de… lansarea cărţii „EU.RO”, care va avea loc la Filarmonica Oltenia!
Cine vrea să justifice astfel de alibiuri, cînd se vede cu ochiul liber că toate acţiunile la care a participat Klaus Iohannis în teritoriu au ca scop principal lansarea cărţii sale „EU.RO”, ca o campanie de promovare, încheiată cu sesiunea de autografe, n-are decît să se prefacă şi lase impresia că este doar credul.
Totuşi, că ne ia cineva drept proşti pare să fie ideea centrală. Şi n-ar fi prima oară cînd politicienii fac acest lucru. Totuşi, dacă n-avem memoria scurtă, ne amintim că unii au intrat la „Beciul Domnesc” pentru că au zugrăvit nişte faţade de blocuri, alţii pentru că au obţinut aplauze ca foloase necuvenite. Cum poate să stea liniştit Klaus Iohannis după astfel de acţiuni care, în orice moment, pot deveni capete de acuzare?
Îl asigură cineva pe Klaus Iohannis că niciodată nu va avea probleme penale pentru folosirea banilor publici în vederea obţinerii de foloase necuvenite pentru sine sau pentru alţii?
Dar, dincolo de aceste riscuri inconştiente, totuşi, vorbim despre preşedintele României! De ce este lăsat şi încurajat Klaus Iohannis să coboare atît de mult nivelul prestaţiei publice prezidenţiale, încît să se poată vorbi despre bani, corupţie, alibiuri, dosare penale? Aşa s-o fi făcut cu toţi preşedinţii României de pînă acum?
Sursa: Ion Spânu –cotidianul.ro.
