Alianța Vestului, un parteneriat lansat în weekendul trecut de primarii PNL din Timișoara, Cluj-Napoca, Arad și Oradea, a stârnit dezbateri, laude, dorințe de raliere, dar și polemici. Primarii celor patru oraşe consideră că centralismul de la Bucureşti a oprit dezvoltarea anumitor zone, iar modelele de succes pot fi multiplicate în alte oraşe.
Primarii celor patru mari orașe din Transilvania și Banat au creat o alianță care își propune să le conecteze prin autostrăzi și linii ferate de mare viteză. Pentru viitoarele proiecte, edilii spun că nu stau la mila Bucureștiului și vor să obțină finanțare direct de la Bruxelles.
Gheorghe Falcă, primarul orașului Arad consideră că centralismul de la Bucureşti a oprit dezvoltarea anumitor zone, iar modelele de succes pot fi multiplicate în alte oraşe.
”Alianţa Vestului este constituită din patru municipii, avem o platformă dirijată pe trei capitole. Prima dată vorbim de valorile care ne-au adunat, plecând exact de la spiritul Declaraţiei de la Alba Iulia din 1918. Al doilea capitol este legat de ceea ce vom face în etape şi al treilea capitol discutăm despre obiective, obiectivele care sunt legate de patru dintre cele cinci capitole de finanţare al Uniunii Europene. În prima fază, în primăvara anului 2019 vom finaliza asocierea, apoi vom veni cu o platformă de digitalizare a celor patru oraşe, o platformă de digitalizare care apoi poate fi exportată şi în alte unităţi administrativ-teritoriale şi pregătim proiectele mari pentru Fondurile Europene, gândindu-ne la susţinerea autostrăzii Transilvania, gândindu-ne la ceea ce înseamnă autostrada Via Carpatica, gândindu-ne la legătura oraşului Timişoara cu Belgradul, susţinem cele două spitale regionale din Cluj şi din Timişoara, vrem să legăm Clujul de Timişoara prin Oradea şi Arad cu tren de mare viteză. Vorbim de pregătirea administraţiei locale pentru atragerea de fonduri europene 2021-2027. Vrem să gândim un sistem educaţional legat de noile economii pentru ca în Arad avem astăzi cei mai mulţi angajaţi în sistemul privat raportaţi la sistemul public, exportăm foarte mult împreună cu Timişoara, Aradul exportă mai mult decât Bucureştiul şi toate aceste modele de dezvoltare le putem prezenta şi altor administraţii locale pentru că noi dorim ca dezvoltarea să meargă de jos în sus pentru că noi considerăm că centralismul de la Bucureşti a oprit dezvoltarea anumitor zone, iar modelele de succes pot fi multiplicate în alte oraşe”, a declarat primarul oraşului Arad, Gheorghe Falcă.
Robu mizează pe susținerea clujenilor
Nicolae Robu, primarul Timișoarei a fost plăcut surprins de notorietatea clujenilor, declarând ca e unul din orașele cu loc aparte în sufletul său și se bazează pe susținerea acestora.
“Umblând un pic și prin oraș, inclusiv prin mall, am fost surprins de notorietatea pe care o am în rândul clujenilor, de cât de la curent și de apreciativi sunt ei cu manifestările mele pe scena politică și cu ce fac ca primar în Timișoara și de simpatia pe care mi-au arătat-o. Atât pe stradă, cât și în mall, am fost solicitat la o mulțime de poze, iar șoferii celor două taxiuri cu care am circulat mi-au cerut ambii o amintire “selfie”. La rândul meu, vreau să-i asigur de toată prețuirea mea. Știu că sunt oameni harnici, deschiși la minte și la suflet, civilizați și de mare cumsecădenie. Și le fac o dezvăluire, Clujul e unul din orașele cu loc aparte în sufletul meu, din două motive: a fost primul oraș mare vizitat de copilul de la țară care am fost, la vârsta adolescenței și m-a impresionat profund cu frumusețile sale (Grădina Botanică, Parcul Chios, catedralele catolică și ortodoxă și piețele conexe, o mulțime de alte clădiri deosebite); la Florești, devenit între timp Dumbrăvița sau Girocul Clujului – mi-am efectuat stagiul militar de nouă luni și prin Cluj mi-am petrecut învoirile în oraș, “scăpările” din cazarmă”, relatează primarul bănățean, pe pagina sa de Facebook.
Care va fi demersul
Următorul pas pentru constituirea Alianței Vestului este aprobarea în Consiliile locale a unor hotărâri pentru aderarea fiecărui oraș la această formă de organizare, apoi constituirea unei Asociații de Dezvoltare Interregională, termenul fiind primul trimestru din 2019. Această asociație va atrage fonduri europene direct de la Bruxelles pentru proiecte care vizează dezvoltarea zonei. Două exemple: un drum de 110 km, în regim de autostradă, între Oradea și Arad și modernizarea liniei de cale ferată Oradea-Arad.
Principalul obiectiv al Alianței Vestului este ca în următorul exercițiu bugetar regiunea să atragă fonduri europene direct de la Bruxelles.
Mai multe orașe din România vor să se alăture Alianței Vestului
Criticată de PSD, Alianța Vestului este apreciată de lideri locali care își doresc să inițieze asocieri după modelul acesteia. Este cazul primarului municipiului Reșița, Ioan Popa, care a anunțat că vrea se alăture alianței deja create. Iar Primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, i-a scris lui Emil Boc pentru a-i propune un program comun de dezvoltare intitulat ”Trans-Carpatica”. Liderul PNL Iaşi, Marius Bodea, propune înfiinţarea unei asociaţii după modelul Alianţei Vestului pe traseul viitoarei autostrăzi Iaşi-Târgu Mureş.
Reşiţa este prima administraţie locală care vrea să se alăture Alianței Vestului, a anunţat luni primarul municipiului. Ioan Popa a spus că primăriile care au format structura – Timişoara, Arad, Oradea şi Cluj-Napoca – sunt modele demne de urmat.
Și primarul Sibiului, Astrid Fodor, consideră că o aderare a orașului la Alianța Vestului ar fi oportună. Acesta a spus că este convinsă că aceasta este o inițiativă constructivă.
Emil Boc: Nu evităm nicio colaborare
Primarul Clujului, Emil Boc, a comentat noile propuneri de asociere venite de la Deva, Sibiu și Alba. În plus, primarul din Iași vrea o alianță transcarpatică.
”Noi nu evităm nicio colaborare. Evident că vom avea discuții și vom analiza cu cei interesați. Important este să nu demonetizăm o asemenea înțelegere și să o facem complet nefuncțională, adică să o facem atât de mare încât să nu o facem funcțională și să nu mai putem finaliza niciun proiect. Trebuie să găsim echilibrul necesar pentru a fi pragmatici. Până la urmă libertatea de asociere nu poate fi îngrădită de cineva. Scopul nostru comun este să facem niște lucruri concrete. Din această perspectivă vom analiza aceste cereri cu dorința noastră de a rămâne pragmatici și concreți. Vrem să livrăm rezultate. Dacă vom livra numai vorbe toți, atunci oamenii vor spune că ne-am adunat ca să vorbim. Important este să livrăm niște proiecte comune și să avem rezultate”, a spus Emil Boc la o emisiune radio.
A fost anunţată Provincia Transilvania de Nord
Mai multe localităţi şi consilii judeţene din Maramureş, Satu Mare, Sălaj şi Bistriţa vor lansa, până în 15 ianuarie 2019, o asociere numită „Provincia Transilvania de Nord”, scopul fiind consolidarea statului prin dezvoltarea economică a zonei.
Inițiatorul ideii este primarul din Baia Mare. Edilul Cătălin Cherecheș a declarat că „”Provincia Transilvania de Nord” nu va fi o replică la Alianţa Vestului deoarece nu esteun proiect cu tentă politică. „Vom lansa până în 15 ianuarie 2019 Provincia Transilvania de Nord, o asociere a preşedinţilor de consilii judeţene de la Maramureş, Satu Mare, Sălaj şi Bistriţa-Năsăud, a primarilor municipiilor reşedinţă de judeţ de la Baia Mare, Satu Mare, Zalău şi Bistriţa, alături de primarii de oraşe şi municipii din cele patru judeţe. Scopul este consolidarea statului romîn prin dezvoltare economică a zonei, o orientare spre competivitatea globală. Nu dorim să apărem ca o replică a Alianţei Vestului, nu suntem un proiect cu tentă politică, ne dorim doar dezvoltarea Transilvaniei de Nord. Prin acest demers nu ne dorim să avem o relevanţă doar la nivel regional sau naţional, ci să construim ceva bun şi pentru Europa şi să sprijim demersul european de a aduce, de exemplu, Ucraina, mai aproape de stabilitate şi echilibru”, a precizat Cherecheş, conform Mediafax.
Edilul din Baia Mare a explicat că nu va exista o structură în care cineva va fi numit preşedinte, ci va fi o structură colegială în care se va urmări ca proiectele discutate să fie lansate în dezbatere publică timp de două săptămâni. De asemenea, oricine va avea un punct de vedere se va putea exprima prin vot, printr-un sistem informatic
Ipoteză referitoare la o posibilă autonomie
Prezentată ca o inițiativă economică, Alianța Vestului ar putea avea și o importanță politică. Prezentarea în antiteza a Transilvaniei cu Bucureștiul ar putea să nu reprezinte doar o inițiativă administrativa de atragere de fonduri, ci mai mult de atât ar putea reprezenta un mesaj politic periculos exploatat.
Cu privire la obiectivele finale și scopul Alianței Vestului, acestea ar putea duce spre o autonomie, lucru pe care UDMR îl încearcă de mulți ani. Vine și formațiunea maghiară cu ideea unei viitoare alianțe a Harghita-Covasna-Mureș care ar dinamita scena politică. Altfel, După Alianța Vestului, în România ar putea apărea și Alianța Estului sau Alianța Ținutului Secuiesc. Acest lucru îl spune chiar și senatorul UDMR Tanczos Barna, care e de părere că, în perspectiva anului 2021, când municipiile reședință de județ vor avea acces direct la fonduri europene, alianțele de acest tip sunt un răspuns potrivit.
În același timp, Provincia Transilvania de Nord se va implica în dezvoltarea unor proiecte pe turism, cultură, sport, educație – învățământ profesional. Exact acest lucru l-au propus UDMR în proiectul de la 1 decembrie.
Acesta poate fi primul pas serios făcut pentru o autonomie financiara, fata de fondurile de la București, pentru marile proiecte, care de fapt nici nu exista.
