În timp ce în cadrul MAI se fac disponibilizări în masă, există şi lucrători care, deşi sunt „puşi la dispoziţie”, continuă să îşi primească lunar îndemnizaţiile. Considerând corupţia din poliţie şi afacerile ilegale pe care unii poliţişti sau jandarmi le coordonează, întrebarea care se impune este cine mai române să apere „legea şi ordinea”. Gazeta de Cluj vă prezintă, pe scurt, câteva dintre cele mai renumite cazuri de lucrători ai MAI care, sub acoperirea funcţiei îndeplinite, fac afaceri ilegale sau comit infracţiuni, dar continuă să îşi primească salariul.

În Bistriţa, poliţiştii şi jandarmii erau mână în mână cu traficanţii
Cel mai elocvent caz de criminalitate organizată care a implicat şi câţiva “agenţi” a fost descoperit anul trecut la Bistriţa. Atunci, după luni întregi  de anchetă şi muncă informativă, o reţea de traficanţi de droguri din Bistriţa-Năsăud, formată din 52 de persoane, a fost destructurată. Printre membrii reţelei, anchetatorii au descoperit şi un poliţist de la Serviciul de Intervenţie Rapidă al IPJ Bistriţa- Năsăud, un angajat ISU şi un elev de la Şcoala de Poliţie „Vasile Lascăr” din Câmpina. În urma a 33 de percheziţii au fost reţinute zece persoane, au fost confiscate lei şi valută (euro, lire sterline, dolari şi forinţi) în valoare de 110.000 RON, instrumente pentru cântărit şi porţionat drogurile şi 40 de grame de mefedronă (un drog foarte puternic care dă dependenţă). Procurorii DIICOT spun că gruparea se ocupa cu vânzarea de canabis, rezină de canabis şi sare de baie. Acest din urmă produs se găsea în magazinele etnobotanice până când a devenit interzis la deţinere.
Politişti ai Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Bistriţa-Năsăud, împreună cu poliţişti din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Cluj-Napoca, SCCO Maramureş, SCCO Sălaj, IJJ Bistriţa-Năsăud, Brigada Mobilă de Jandarmi Cluj-Napoca, cu sprijinul specialiştilor Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă, sub coordonarea procurorilor DIICOT Bistriţa-Năsăud, au declanşat operaţiunea „OLY”. Acţiunea a fost demarată în luna martie a anului 2010, când ofiţerii DGIPI am primit informaţia că un poliţist de la mascaţi şi un jandarm se ocupă cu vânzarea de stupefiante. La o primă verificare informaţiile s-au confirmat, dar era nevoie şi de dovezi. Cu autorizarea procurorului au fost folosiţi, pentru descoperirea tuturor membrilor reţelei, ai furnizorului, dar şi a beneficiarilor, ofiţeri sub acoperire. Munca acestora a dat rezultate astfel că s-a stabilit că întreaga grupare era coordonată de fraţii Măieran, Olimpiu, zis „Oly”, Vasile, zis „Sile” sau „Cap de Mâţ” şi Viorel, cu vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani. Anchetatorii au mai aflat că în grupare au fost cooptaţi, încă de anul trecut, un jandarm – Cristian Obrejean, un poliţist de la Serviciul de Intervenţie Rapidă Bistriţa-Năsăud – Ionel Tomoioagă, un angajat ISU din acelaşi judeţ şi un elev de la Şcoala de Poliţie „Vasile Lascăr” din Câmpina.
Crima Organizată de la Cluj are membri de la BCCO
Şi cei de la Crimă Organizată din Cluj au parte de angajaţi certaţi cu legea. Dintre aceştia, probabil cei mai cunoscuţi sunt subofiţerul Alin Pintican şi ofiţerul Adrian Balaş. Aceştia au fost cercetaţi penal în dosarul penal cu numărul 136 / D / P/ 2005 în care sunt instrumentate afacerile şi contrabanda desfăşurate sub protecţia comisarului Toma Rus. Aceştia, împreună cu ofiţerul Petru Filip şi Horea Oltean, care avea ulterior să devină şeful instituţiei, erau suspectaţi că ar fi vândut marfa confiscată în urma diverselor controale, urmărind obţinerea unui profit. În termeni juridici acest lucru ar însemna favorizarea infractorului, complicitate la infracţiunea de furt, contrabandă şi evaziune fiscală, cu toate acestea însă dosarul a “murit” la scurt timp după ce a fost demarat, cu toţii rămânând liberi să-şi practice în continuare meseria.

De când li s-a stins dosarul, cei doi poliţişti BCCO nu au stat tocmai liniştiţi, certându-se de mai multe ori cu legea. Un ultim astfel de episod a avut loc anul trecut, atunci când cei doi l-au bătut pe Mureşan Vadim, în timp ce îl audiau, de această dată alegându-se cu câte o amendă penală în urma procesului intentat.  Astfel, Curtea de Apel Cluj i-a condamnat pe cei doi poliţişti BCCO Cluj, Alin Pintican şi Adrian Balaj, în cadrul procesului în care cei doi sunt acuzaţi de purtare abuzivă. Judecătorul Maria Boier a administrat în acest caz o condamnare cu amendă penală de câte 5.000 de lei pentru fiecare dintre inculpaţi dar, conform avocatului lor, Pintican şi Balaj au făcut recurs.
Radu Vadim Mureşan, victima din acest proces, declara faptul că, ţinând cont că el nu a avut pretenţii financiare de la cei doi, ar fi fost mai indicat ca celor doi poliţişti BCCO Cluj să le fie interzis dreptul  de a mai profesa în Poliţie. Bineînţeţeles, cei doi au fost puşi la dispoziţie, până la finalizarea definitivă a dosarului aceştia primindu-şi salariile lunar ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat.
Unii jandarmi nu îşi trec testele de evaluare, adică nu pot fugi după infractor
Nici jandarmii nu stau mai bine faţă de poliţişti la capitolul capacitate de a urmări infractorul. Recent, un număr de 33 de jandarmii din judeţul Alba nu au reuşit să treacă testul de evaluare obligatoriu. Jandarmii care nu au trecut de proba evaluării vor fi puşi la dispoziţia Inspectoratului Judeţean, aceştia fiind trecuţi ulterior în rezervă. Activitatea jandarmilor din Alba a fost evaluată timp de patru zile, sub forma unui interviu, la care au participat doar subofiţerii. 33 dintre aceştia nu au reuşit  să convingă comisia de examinare că au acumulat suficiente cunoştinţe practice pentru a rămâne în structură.
„Jandarmii care nu au trecut de proba de evaluare vor fi puşi la dispoziţia Inspectoratului Judeţean de Jandarmi. După expirarea acestui termen legal e posibilă încetarea raportului de serviciu cu Jandarmeria Alba“, a precizat Cosmin Jurcoveţ, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Alba. La interviuri au participat doar subofiţeri, de la structurile operative şi neoperative vizate de reorganizare. Au fost afectate şi funcţiile de ofiţeri, însă aceştia au fost reîncadraţi pe alte funcţii tot în cadrul Jandarmeriei Alba.

Sancţiunile contra poliţiştilor urmăriţi penal
ART. 65
(1) În cazul în care împotriva poliţistului s-a început urmărirea penală sau acesta a fost trimis în judecată, menţinerea sa în activitate se hotărăşte după soluţionarea definitivă a cauzei, cu excepţia situaţiei în care a comis şi alte abateri disciplinare, când operează procedura disciplinară obişnuită.
(2) Poliţistul faţă de care s-a pus în mişcare acţiunea penală sau care este judecat în stare de libertate ori liberat provizoriu pe cauţiune este pus la dispoziţie.
(3) Poliţistul arestat preventiv se suspendă din funcţie.
(4) Poliţistul pus la dispoziţie îndeplineşte numai acele sarcini şi atribuţii de serviciu stabilite în scris de şeful unităţii de poliţie şi beneficiază de drepturile băneşti corespunzătoare gradului profesional pe care îl are, la nivelul de bază, precum şi de celelalte drepturi prevăzute în prezenta lege.
(5) În perioada suspendării poliţistul nu beneficiază de nici un drept dintre cele prevăzute în prezenta lege şi este obligat să predea armamentul, legitimaţia şi insigna.
(6) În cazul în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală ori achitarea, precum şi în cazul încetării urmăririi penale ori a procesului penal, poliţistul va fi repus în toate drepturile anterioare, inclusiv compensarea celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziţie, respectiv a suspendării din funcţie, potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

Andrei TOMOŞ

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.