Istoria celor mai cumplite ierni din România, de la 1892 până în zilele noastre

Acum râdem sau ne enervăm când auzim clișee precum ”iadul alb”, dar pe vremuri iernile erau năprasnice și ningea continuu chiar și două zile, astfel că și în orașe grosimea stratului de zăpadă ajungea să fie și de peste 1,5 metri. Ierni precum cele din 1954 sau 1985 vor rămâne în istorie și probabil că nu se vor mai repeta niciodată.

În articolul realizat cu ajutorul datelor furnizate către HotNews.ro de Administrația Națională de Meteorologie puteți citi despre iernile dure în care zăpada a fost mai înaltă decât omul, dar puteți vedea și grafice care arată că zăpezile de altădată chiar au dispărut aproape total.

Informația pe scurt

• -ernile în care s-au stabilit cele mai impresionante recorduri ale grosimii stratului de zăpadă au fost 1954, 1985, 1892, 1932, 1929, 1901 și 1945. După cum se observă, cele mai multe recorduri sunt de acum câteva zeci de ani și extrem de puține sunt din acest secol.
• Pe 26 ianuarie 1892 s-a înregistrat valoarea maximă a grosimii stratului de zăpadă înregistrată la stațiile meteo situate la sub 1.000 m alt: la Roman, în Moldova, au fost 250 cm. Cea mai ridicată valoare măsurată în țară a fost pe 19 martie 1945, la vf Omu: 390 cm, arată datele ANM.
• Rămâne în istorie iarna lui 1954 când au fost mai multe episoade dure de viscol și viteza vântului a depășit 120 km/h. Sunt celebre imaginile cu tramvaie înzăpezite, cu uriașii munți de zăpadă de pe străzile Bucureștiului și cu soldații care încercau să degajeze zăpada cu lopețile. Stratul maxim măsurat în țară la stațiile meteo a avut 173 cm la Călărași și 150 cm la Turnu Măgurele.
• Iarna lui 1985 a fost extrem de grea fiindcă venea într-o perioadă de lipsuri când în multe apartamente nu era căldură. Minimele au scăzut frecvent la sub -20 C în toată țara și la sub -30 C în Transilvania. Frigul a influențat și mai mult disconfortul populației, pe lângă lipsurile din acea perioadă și lipsa căldurii din apartamente.
• Printre foarte puținele ninsori semnificative produse la câmpie în secolul nostru se numără cea de la Zimnicea, când la început de 2008 stratul a atins 106 cm. Un alt exemplu: la Oravița stratul de zăpadă a atins 80 cm pe 20 februarie 2009. Astfel de valori se ating din ce în ce mai rar. La munte, grosimea stratului a atins 377 cm la Bâlea Lac în primăvara lui 2007.
• Iernile cu cea mai puțină zăpadă au fost în anii 2020, 1971-72, 2007 și 2008. Este mai puțină zăpadă fiindcă lunile de iarnă sunt mult mai calde decât acum câteva decenii și perioadele reci sunt uneori urmate de zile cu temperaturi pozitive. Au fost în ultimii ani +20 C în țară în ultimele zile de decembrie și peste +18 C în ziua de Crăciun. Granița dintre anotimpuri nu mai este deloc clară.

Ninsori super-abundente – Evenimente care produc de câteva ori pe secol

Grosimile maxime ale stratului de zăpadă sunt generate de condiții cu totul excepționale și producerea lor poate avea un caracter accidental, dar poate reprezenta și semnalul derulării unor ierni lungi și reci.

La stațiile de câmpie valorile maxime ale stratului de zăpadă se înregistrează în general în ianuarie și februarie, în timp ce la munte maximul este în special în martie, din cauza depunerilor succesive pe un strat preexistent.

Diferă mult stratul mediu de zăpadă de la regiune la regiune. Spre exemplu, dacă ținem cont de datele de la stații situate la sub 1.000 m alt, grosimea stratului de zăpadă este, în medie, mult mai mare în Muntenia, Moldova, Oltenia și Transilvania și mult mai mică în Dobrogea, Banat și Crișana.

Datele ANM privind grosimea medie a stratului de zăpadă în fiecare iarnă din ultimii 60 de ani arată o scădere consistentă în toate provinciile istorice ale țării. De exemplu, grosimea medie a scăzut în Oltenia cu cu peste 30% în șase decenii, un procent asemănător fiind și în Moldova. În Transilvania scăderea a fost de aproximativ 40%.

ANM a furnizat HotNews.ro date ce arată exact ce ierni au avut mediile cele mai mari ale grosimii stratului de zăpadă pe fiecare provincie istorică, iar valorile cele mai mari au fost în 1963, 1985 și 2012, ierni cu zeci de zile geroase care nu au prea permis topirea zăpezii căzute.

Iernile cu cea mai mare grosime medie a stratului de zăpadă la stațiile meteo de sub 1.000 m alt
Perioada luată în calcul este 1961 -2021, valoarea arată grosimea medie a stratului pentru iarna respectivă
1963, Oltenia, medie de aproape 18 cm
1985, Oltenia, medie de aproape 17 cm
1963, Maramureș, aproape 15 cm
2012, Moldova, aproape 15 cm
1963, Moldova, 14 cm
1985, Transilvania, 12 cm

Cum au arătat cele mai mari grosimi medii în fiecare regiune în ultimii 5 ani
2017, Muntenia, sub 6 cm
2019, Oltenia, sub 6 cm
2017, Dobrogea, sub 4 cm
2018, Moldova, sub 8 cm
2019, Maramureș, 7 cm
2019, Transilvania, 5 cm
2019, Crișana, 3 cm
2019, Banat, 3 cm

Aici puteți vedea grosimea medie a stratului de zăpadă ân fiecare dintre provinciile istorice între 1961 și 2021. Datele sunt pentru stațiile meteo de la sub 1.000 m alt. Click pe numele fiecărei regiuni pentru a deschide graficul.
Muntenia, Transilvania, Moldova, Banat, Crișana, Dobrogea, Maramureș, Oltenia

Istoria iernilor cu cele mai mari grosimi ale stratului de zăpadă – Cronologie pentru ultimii 130 de ani
1892
Pe 26 ianuarie s-a înregistrat valoarea maximă a grosimii stratului de zăpadă înregistrată la stații meteo situate la sub 1.000 m alt: la Roman au fost 250 cm.

1901
Stratul de zăpadă a depășit 1,5 metri la Galați în prima decadă de ianuarie.

1922
La Baia Mare au fost 108 cm

1923
O iarnă legendară la Brașov: stratul de zăpadă a fost de 152 cm pe 20 ianuarie, iar pe 2 februarie încă era de peste un metru la stația meteo. Troienele au depășit 2,5 metri înălțime pe străzi. Și la Pitești a fost zăpadă de peste un metru.

1924
La Turnu Măgurele grosimea stratului de zăpadă a depășit un metru în noiembrie.

1929
Strat extrem de gros de zăpadă la Cotnari, 210 cm pe 14 ianuarie. Iarna a fost foarte grea, iar în presa vremii s-a scris despre numeroși oameni care au murit înghețați în case, în trenuri sau pe drumuri.

1932
La jumătatea lui martie stratul de zăpadă a ajuns la 167 cm la Joseni (750 m alt), cea mai mare valoare măsurată la sub 1.000 m alt în Transilvania.

1941
Iarnă grea în care la Câmpina au fost 170 cm de zăpadă, iar la Botoșani, 135 cm.

1942
Deși nu a adus recorduri de strat de zăpadă, iarna lui 1942 va rămâne în istorie pentru că a adus nu doar recordul absolut de frig (-38,5 C la Bod) dar și minime absolute în multe alte locuri. Au fost -34,8 C la Alexandria, -32,8 C la Tg Mureș, -32,2 C la București Băneasa și -31 C la Tg Jiu.

1943
La Călărași stratul a ajuns la o maximă de 115 cm

1945
Pe 19 martie a fost măsurată la Vf Omu cea mai mare grosime a stratul de zăpadă de la toate stațiile meteo din țară: 390 cm

1946
La Stâna de Vale, în Crișana, stratul de zăpadă a ajuns la 266 cm pe 20 februarie. Stația se află la 1108 m alt și este celebră pentru recordurile de precipitații.

1953
La Întorsura Buzăului grosimea stratului de zăpadă a fost de 108 cm în februarie. La Rădăuți și Suceava au fost 120 cm tot în partea a doua a lui februarie.

1954
Iarna lui 1954 va rămâne în istorie și probabil nu se va mai repeta niciodată. Stratul maxim măsurat în țară la stațiile meteo a avut 173 cm la Călărași, pe 25 februarie 1954, iar stratul a persistat, fiindcă o săptămână mai târziu încă erau 160 cm. Troienele au fost și de peste 4-5 metri în sud și sud-estul țării. Stratul de zăpadă a depășit un metru pe o arie extinsă a țării, nu doar într-o zonă restrânsă.

Sunt celebre imaginile cu tramvaie înzăpezite, cu uriașii munți de zăpadă de pe străzile Bucureștiului și cu soldații care încercau să degajeze zăpada cu lopețile. Cele mai multe recorduri privind grosimea stratului de zăpadă datează din iarna lui 1954. Iată câteva exemple: Turnu Măgurele (150 cm), Cernavodă (138 cm) Roșiorii de vede (135 cm), Slobozia (133 cm), Titu (128 cm), Videle (121 cm), Alexandria (120 cm), București Băneasa (109 cm).

Iara lui 1954 (foto – Agerpres)Click pentru a mări fotografia
1959În noiembrie stratul de zăpadă a atins 156 cm la Botoșani.

1964
În orașul Ștei, din județul Bihor, grosimea stratului de zăpadă a atins 67 cm la jumătatea lui februarie într-o regiune unde rar se depune strat consistent.

1965
La Sinaia cota 1500 au fost 145 cm în februarie

1966
La Fetești, stratul de zăpadă a ajuns la 120 cm grosime în primele zile de ianuarie.

1969
În februarie stratul de zăpadă a atins 46 cm la Constanța, valoare extrem de rară.

1972-73
A fost o iarnă neobișnuită fiindcă a nins mult în luni când rar se depune strat de zăpadă: octombrie și martie. De exemplu au fost 12 cm în octombrie la Brașov și 47 cm la Predeal, iar în mai 1973 erau 290 cm la vf Omu. La Bacău au fost 65 cm în martie 1973.

1976
La Obârșia Lotrului, în Oltenia, stratul de zăpadă a ajuns la 167 cm pe 8 martie. Stația meteo se află la peste 1.350 m alt.

1977
La Bâlea Lac s-a produs o foarte gravă avalanșă care a făcut 23 de morți. După acest tragic eveniment, la 1 noiembrie 1978 a fost înfiinţată staţia meteorologică de la Bâlea-Lac, cu măsurători complete de la 1 ianuarie 1979.

1980
În ianuarie au fost 60 cm la Sibiu și 128 cm la Păltiniș.

1985
A fost o iarnă lungă cu minime ce au scăzut frecvent sub -20 C în țară și frig cumplit în case. În ianuarie au fost 76 cm la Câmpina, un loc cu climă blândă iarna în general, iar în februarie au fost 80 cm la București și 48 cm la Tg Mureș. Stratul de zăpadă s-a menținut mult timp pentru că au fost o mulțime de zile geroase. La Miercurea Ciuc au fost -38,4 C la mijloc de ianuarie, a doua cea mai scăzută temperatură măsurată vreodată în țară, după recordul absolut. La Întorsura Buzăului au fost -35,5 C.

1997
În ianuarie au fost 81 cm la Miercurea Ciuc, iar pe 2 mai erau 388 cm la Bâlea Lac, a doua cea mai mare grosime a stratului de zăpadă măsurată vreodată în țară. În aprilie erau 126 cm la Predeal

2000
La Câmpeni (591 m alt), în Apuseni, stratul de zăpadă a ajuns la 100 cm în ianuarie. La stațiile meteo Cuntu și Semenic, ambele la aproape 1500 m alt, maximul atins a fost 235 cm.

2007
În martie, spre finalul lunii, stratul a atins 377 cm la Bâlea Lac

2008
La Zimnicea s-a înregistrat cel mai gros strat de zăpadă de la câmpie măsurat în acest secol: 106 cm la 4 ianuarie 2008.

2009
La Oravița stratul de zăpadă a atins 80 cm pe 20 februarie. Oravița este locul unde a fost măsurată cea mai ridicată temperatură de ianuarie: +22,2 pe 7 ianuarie 2001.

2012
În comuna Bisoca, la 850 m alt, stratul de zăpadă a ajuns la 102 cm la jumătatea lui februarie. Comuna este situată în nordul județului Buzău, la poalele munților Vrancei. Datorită faptului ca această așezare este situată la mare înălțime (800-900 m) de aici provine și denumirea ei: în limba slavonă, „vîsokii” înseamnă ”la înălțime”.

2017
Pe 21 aprilie la Predeal erau 50 de cm de zăpadă, la Brașov erau 15 cm, la Întorsura Buzăului 24 cm, iar la Bârnova, lângă Iași, stratul ajunsese la 65 cm. Sunt departe de recordurile absolute, dar este una dintre cele mai târzii ninsori de primăvară.

2021
La Bâlea Lac stratul de zăpadă era de 356 cm la final de martie.