Istoria unui guvern de istorie

Guvernul Emil Boc a avut una dintre cele mai dificile misiuni de după Revoluţie pentru că pe lângă obiectivele de a alinia ţara la standardele UE şi să pregătească România pentru intrarea în zona Schengen şi Euro, Executivul condus de Emil Boc a fost obligat şi să implementeze soluţii pentru ieşirea din criza economică. Astfel, pentru ca statul român să depăşească cât mai repede această criză, guvernul şi-a asumat răspunderea pentru cinci pachete de legi: Codurile Penal şi Civil, reforma administraţiei, legea salarizării unice şi legea educaţiei.  

Nouă luni, multe realizări

Guvernul Boc a reuşit în cele nouă luni de existenţă ( 22 decembrie 2008- 13 octombrie 2009) pe lângă asumarea răspunderii pe cele cinci pachete de lege să introducă programul „Prima Casă”, impozitul forfetar, să acorde garanţiile de stat pentru companiile Renault şi Ford, continuarea programului Rabla în cadrul unui proiect multi-anual 2009-2010 şi restructurarea agenţiilor guvernamentale. Deşi guvernul format, la început din PDL şi PSD-PC promitea reforma şi ieşirea din criză, calculele “hârtiei” nu au putut fi puse în aplicare, PSD aflându-se mai mult în opoziţie decât în postura de partener de guvernare al PDL. Deşi în decembrie anul trecut cele două partide au convenit să guverneze într-o alianţă, membrii PSD s-au alăturat, în mai mult situaţii opoziţiei “lucrând” împotriva PDL în cadrul comisiilor Monica Iacob-Ridzi şi Elena Udrea. Un alt moment “tensionat” creat de membrii PSD a fost cel în care au încercat să “agite” spiritele politice din România prin intermediul unei declaraţii “tendenţioase” a vicepremierului şi ministrului de Interne Dan Nica, care a susţinut că alegerile prezidenţiale vor fi fraudate. În acel moment primul-ministru Emil Boc a propus demiterea lui Dan Nica solicitând PSD nominalizarea unui nou nimistru de Interne. În acel moment social-democraţii au ales calea “laşităţii” şi au părăsit Guvernul “pe uşa din dos”, toţi miniştrii social-democraţi depunându-şi demisiile. Din acel moment “visul” PSD arătat pe toată perioada guvernării, acela de a se apropria de PNL, a devenit posibil. Liberalii s-au asociat rapid cu membrii PSD pentru a depune moţiunea de cenzură care a demis guvernul Boc. Unul dintre obiectivele guvernului, care nu a fost aprobat şi care a dus la succesul moţiunii de cenzură a fost asumarea răspunderii pe legea pensiilor. Astfel, chiar dacă reprezentanţii PDL au dorit eliminarea pensiilor exorbitante care ajungeau în unele cazuri până la 35.000 de lei pe lună, membrii PSD, PNL şi UDMR nu au dorit acest lucru, depunând o moţiune de cenzură, care a dus la dizolvarea cabinetului Boc.

Guvernul Boc, lăudat de liderul PPE

Preşedintele grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, Joseph Daul, a lăudat prestaţia guvernului Boc pe perioada scurtului mandat, pentru meritele sale în reforma statului. “Guvernul Boc a declanşat reforma statului, a menţinut stabilitatea economică şi a echilibrat sistemul de salarii şi pensii bugetare şi acesta ar fi trebuit menţinut pentru a continua reforme esenţiale pentru modernizarea României”, a declarat Joseph Daul. Guvernul Boc a restructurat 20% din agenţiile guvernamentele reuşind astfel să alinieze România la standardele Uniunii Europene. Potrivit premierului Emil Boc, restructurarea agenţiilor guvernamentale s-a făcut prin desfiinţarea şi comasarea acestora în proporţie de 50%, în afara celor care au corespondent la nivelul Uniunii Europene. „Nu sunt vizate acele agenţii care sunt în acord cu reglementările europene şi care au reprezentativitate la nivelul UE”, a explicat Boc în momentul în care agenţile au fost desfiinţate. Astfel, în urma restructurărilor au fost desfiinţate aproximativ 410 posturi care nu erau necesare.

Apartamente de 160 de milioane de euro de la stat

Programul „Prima Casă” este probabil unul dintre cele mai mari succese înregistrate de Guvernul Boc, deoarece garantarea unui credit imobiliar de către statul român a reuşit „să împuşte doi iepuri dintr-un foc” : să dezgheţe piaţa imobiliară din România şi să deblocheze creditarea. Astfel, unul dintre domeniile cele mai afectate de criză, piaţa imobiliară a început să se redreseze, iar o bună parte din proiectele rezidenţiale considerate „moarte” au putut fi continuate. De altfel, conform ultimului raport al stadiului proiectului „Prima Casă” , prezentat de preşedintele Traian Băsescu, a arătat că s-au cumpărat apartamente în valoarea totală de 160 de milioane de euro. Asumarea răspunderii pentru Codurile Penal şi Civil a fost o altă realizarea a guvernului, Executivul reuşind să alinieze la standarde europene o serie de legi vechi de zeci de ani. „În primul rând, vorbim de reforma profundă a sistemului judiciar românesc prin intermediul asumării răspunderii pe noul Cod Civil şi Penal. Codul Civil este din 1865, Codul Penal din 1969. Trebuiau făcute modificări pentru a le pune în acord cu dezvoltarea societăţii româneşti”, a declarat premierul Emil Boc în momentul asumării răspunderii pe cele două proiecte de lege. În plus, primul-ministru a vrut ca în noile variante să se pună un mai mare accent pe principiul constituţional „nimeni nu este mai presus de lege”. „Aceste două coduri ca şi cele două care urmează (n.r. codurile de procedură), vor conduce la o justiţie mai rapidă şi cu costuri mai reduse pentru cetăţean”, a continuat Boc.

Garanţii de stat de 1,5 miliarde de euro

O altă realizare a Guvernului Boc este păstrarea a doi investitori importanţi în România: Renault şi Ford. Astfel, statul a acordat aproximativ 1,5 miliarde de euro drept garanţii de stat dintre care majoritatea banilor au fost acordaţi către cei doi „coloşi” din domeniul auto pentru ca acestea să-şi mărească investiţiile în România şi să creeze mai multe locuri de muncă. Prim-ministrul Emil Boc a avut întrevederi cu directorul general al operaţiunilor Grupului Renault-Dacia prin care a explicat reprezentanţilor comapaniei că statul are disponibilitatea de a sprijini producătorii auto, în vederea stimulării industriei de profil, apreciind, în acelaşi timp, aportul adus de compania Renault-Dacia la dezvoltarea industriei auto româneşti. Astfel, guvernul Boc a reuşit transformarea programului Rabla într-unul multi-anual care poate doar să relanseze piaţa auto din România, afectată şi ea de criza financiară. Spre deosebire de realizările pozitive ale programului „Prima Casă”, impozitul forfetar a fost una dintre reformele îndelung contestate ale guvernării Boc. Prin introducerea impozitului forfetar mai mult de 100.000 de firme din România au fost radiate.

Tiberiu Hrihorciuc