Ițele din spatele afacerii care l-a creditat pe directorul SRI încercate de procurorii de la DNA și DIICOT

SC Imocredit, firma clujeană controlată de mai mulți imobiliari locali, care l-a împrumutat pe șeful SRI, Eduard Hellving, a fost înființată de Iosif Pop. Clujeanul a fost director al Băncii Transilvania și actualul șef al Consiliului Civic Local. Pop a fost unul dintre primii oameni de afaceri clujeni arestați preventiv de procurorii DNA Cluj sub acuzațiile de spălare de bani. Ulterior, după ce a făcut plângere la CEDO pentru nerespectarea drepturilor omului, DNA Cluj a renunțat la acuzații. În afacere era implicat și grupul IMO, format de Pop. Martin Miron, fiul unui unuia dintre acționarii Imocredit, este partener de afaceri cu Ovidiu Piros, este anchetat într-un dosar de trafic de medicamente.

În numerele anterioare, Gazeta de Cluj a prezentat faptul că directorul SRI, Eduard Hellving, a contractat un împrumut de la o firmă din Cluj Napoca, Imocredit IFN SA. Creditul a fost luat pentru construcția unei case, iar clujenii care controlează societatea care a dat banii fac parte din ”spuma” imobiliară a Clujului. Toți acționarii majoritari au afaceri imobiliare de succes.

Însă, printre partenerii de afaceri ai unuia dintre acționarii Imocredit se numără un om de afaceri trimis în judecată pentru trafic internațional de medicamente.

Unul dintre fondatorii societății Imocredit a fost Iosif Pop, om de afaceri din domeniul bancar și imobiliar, care, în urmă cu mai mulți ani, a fost trimis în judecată și arestat preventiv de procurorii DNA sub acuzația de spălare de bani. Însă, după ce Pop s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), DNA și-a retras acuzațiile și Pop a fost eliberat. Acum, el este un respectabil om de afaceri din Cluj Napoca și unul dintre cei mai vocali membri ai Consiliului Civic Local, una dintre organizațiile prin care clujenii încearcă să ”tempereze” haosul imobiliar din oraș.

După ce articolul despre împrumutul directorului SRI a fost publicat în Gazeta De Cluj, purtătorul de cuvânt al instituției conduse de Hellvind a oferit o serie de detalii pentru postul DIGI TV.

Potrivit declarațiilor, directorul SRI nu a contractat două împrumuturi, așa cum lasă declarațiile de avere să se înțeleagă, ci ar fi vorba despre un singur împrumut, luat în 2020 și suplimentat în anul următor.

”Directorul SRI a accesat un singur credit în 2020, în valoare de 1 699 500 lei, suplimentat printr-un act adițional la contract, în 2021, cu 250 000 de lei. 

Astfel, așa cum este menționat și în declarația de avere publicată pe site-ul sri.ro, suma totală a creditului, scandentă în 2050, este de 1 949 500 lei, și nu cea menționată de dumneavoastră în solicitarea pe care ne-ați adresat-o. 

Veniturile și datoriile directorului SRI sunt menționate în declarațiile de avere, potrivit legii 176/2010, și publicate pe site-ul sri.ro”

Economistul Bogdan Glăvan a comentat în cadrul unei publicații de specialitate că „șeful SRI este un geniu financiar” pentru că s-a împrumutat la dobânzi mai scumpe, de la un IFN, ca să refinanțeze credite cu dobânzi mai mici, de la o bancă.

„Cât este dobânda la IFN-ul care l-a creditat pe șeful SRI? IRCC + 6,25%. Asta în timp ce la CEC, de exemplu, dobânda este IRCC + 2,2%. Deci, la IFN este mult mai scump să te împrumuți. Exemplul de pe site-ul Imocredit arată că rata actuală a dobânzii, conform formulei de mai sus, este 8,9%. Dl. Hellvig plătește, conform reclamei de pe site-ul Imocredit, aproape 9% dobândă la un credit ipotecar, wow ! Doar dobânda la acest credit este mai mare decât salariul de șef SRI. Ce v-am zis? Dl. Hellvig este genial, nici unul dintre noi nu ar fi în stare de așa ceva”, afirmă Glăvan. Economistul a mai atras atenția că valoarea maximă a creditului ipotecar pe care îl poate solicita cineva este de 125.000 euro, dar cu toate acestea Hellvig a luat un împrumut de aproximativ. 400.000 euro!

Glăvan susține că, în 2019, când Hellvig s-a împrumutat la bancă, el a luat 730.000 lei pe 25 de ani, adică până în anul 2044, când va împlini 70 de ani.

„De la IFN, a luat credit pe 30 de ani, ce urmează să fie rambursat până în 2050, când șeful SRI va împlini 76 de ani. Mai știți pe cineva căruia i s-a aprobat un credit ipotecar scadent până la 76 de ani? Dl. Hellvig este geniu triplu”, mai subliniază Glăvan.

După ce l-au arestat, șefii DNA și-au cerut scuze de la Iosif Pop

Instituția financiar nebancară Imocredit a fost fondată în 2003, iar omul de afaceri clujean Iosif Pop a fost președintele Consiliului de Administrație. Din business mai făceau parte câteva societăți care, în 2011, au fost absorbite de Imocredit IFN. Este vorba despre firmele MICROIMO IFN – S.A. si IMOLEASING IFN – S.A. 

Cu un an înainte de înființarea societății de creditare, Iosif Pop fusese trimis în judecată de procurorii anticorupție, fiind unul dintre primele dosare făcute de Direcția Națională Anticorupție.

În noiembrie 2002, cei de la DNA Cluj au dispus arestarea preventivă a lui Iosif Pop pe care îl acuzau de înşelăciune bancară, spălare de bani şi fals, organele de anchetă considerând că a acordat în mod nelegal credite de 19 miliarde de lei vechi băcăuanului Benone Beca. El a sesizat CEDO și DNA și-a cerut… scuze.

În dosarul principal, Parchetul Național Anticorupție a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a unui grup numeros de lucrători ai Băncii Transilvania acuzați că prin folosirea de documentații incomplete și cu date false au obținut, cu concursul funcționarilor bancari, în mod nelegal, credite în sumă totală de peste 150 de miliarde de lei. În sarcina celor 42 de inculpați s-a reținut că în perioada 2000 – 2001, prin folosirea de documentații incomplete și cu date false, au obţinut, credite în mod nelegal. Creditele au fost folosite în alte scopuri decât cele pentru care au fost solicitate, multe dintre ele fiind utilizate pentru acoperirea altor credite sau au fost retrase cash, sumele de bani folosindu-se în interes personal.

Însă, întregul dosar s-a prăbușit la scurt timp. Toate acuzaţiile s-au dovedit a fi nefondate, iar cunoscuţii lui Iosif Pop spun că acesta a primit „o scrisoare cu scuzele de rigoare din partea DNA”.

După ce acuzațiile au fost ridicate, Pop a organizat o conferință de presă la Hotelul Mariott din Capitală, pentru a informa presa despre faptul că a fost victima foștilor șefi ai PNA, Ioan Amarie si Gheorghe Suhan (care, ulterior, a renunțat la funcția de procuror și a devenit avocat, n.red.). Clujeanul, alături de alte persoane implicate în dosar, au dat în judecată România la CEDO și au câștigat.

El a cerut socoteală pentru refuzul procurorilor de a-i pune la dispoziție dosarul în care era acuzat – împiedicarea apărătorului de a-și exercita meseria. În cererea de chemare în judecată se arăta că în ciuda faptului că trecuseră nouă luni de la eliberarea sa din arestul poliției din Bacău, dosarul și plângerile introduse de apărarea lui erau nesoluționate. Pop a renunțat la postul pe care-l conducea în timpul arestării sale din fruntea Camerei de Comerț și Industrie Cluj si s-a concentrat pe afaceri imobiliare.

Dosarul Băncii Transilvania a avut peste 20.000 de pagini cuprinse în 167 de volume. 

Partener de afaceri implicat în trafic internațional de medicamente

Unul dintre acționarii societății de creditare este Martin Miron. Împreună cu fiul lui, Martin Andrei Miron, cei doi controlează mai multe societăți comerciale din Cluj și Baia Mare. La rândul lui, Andrei Martin are un partener de afaceri implicat într-o rețea de trafic de medicamente transfrontaliere. Andrei este asociat cu în cadrul POLICLINICA UNION SRL cu Piros Ovidiu Laurentiu care, la rândul lui, face afaceri împreună cu Muntean Cosmin.

Piros și Munteanu fac parte, potrivit procurorilor DIICOT și a agenților DEA (Drug Enforcement Agency) din America, dintr-o rețea organizată care se ocupa cu traficul de medicamente. Ceea ce frapează la această anchetă este faptul că, în pofida faptului că procurorii au făcut rețineri în 2018, până în momentul de față dosarul nu a fost trimis în judecată. Ceea ce înseamnă că cineva de la DIICOT ține dosarul la sertar sau procurorii lucrează pe brânci la rechizitoriu.

În data de 25 ianuarie 2019, procurorii și polițiștii au efectuat 47 de percheziţii domiciliare  pe raza judeţelor Cluj, Neamţ şi Bistriţa-Năsăud, în cadrul unei acţiuni vizând destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de risc şi de mare risc. 

DIICOT susţine că în perioada 2012-2017, la nivelul municipiului Cluj-Napoca s-a constituit un grup infracţional organizat, care a avut ca principal scop săvârşirea infracţiunilor de trafic intern şi internaţional de droguri de risc şi de mare risc, respectiv medicamente aflate sub control naţional conform Legii nr.339/2005 (Codeină, Xanax, Dormicum, Ultracod, Zolpidem, Diazepam, Bromazepam, Alprazolam, Midazolam, etc.), urmărind prin aceasta obţinerea unor sume foarte mari de bani. Sumele de bani astfel obţinute au fost reciclate prin intermediul mai multor societăţi comerciale, pentru a se ascunde adevărata provenienţă a acestora şi a se crea aparenţa legalităţii, existând astfel indiciile săvârşirii infracţiunii de spălare de bani.

Profit de pe urma traficului de medicamente de 55 milioane lei

Potrivit surselor judiciare traficul cu medicamente era organizat pe mai multe filiere. Erau implicate câteva farmacii din judeţele Cluj şi Bistriţa de unde farmaciștii eliberau rețete false. Ulterior, membrii grupării infracţionale au preluat comenzi de la clienţi în sistem on-line (site-uri de farmacii online) printr-un ”call-center” ce funcţiona în judeţul Cluj. În modul de operare se reţine faptul că membrii grupării simulau efectuarea unor controale medicale, întârindu-le convingerea clienţilor că au fost consultaţi de către un medic real, astfel aceştia lansând comanda de produse.

Pentru onorarea comenzii, era necesar ca acel client să achite în avans contravaloarea medicamentelor şi a comisioanelor de curierat, prin intermediul unor servicii financiare de transfer de bani sau în monedă Bitcoin, susţin procurorii. Unii membrii ai grupării se deplasau la oficii de transfer şi ridicau sumele de bani, iar alţi membri expediau comanda de produse medicale (în principal în SUA), prin intermediul oficiilor poştale, sub forma de scrisori poştale (pentru a disimula că în fapt se expediau produse farmaceutice în mod ilegal). Sumele de bani, de obicei euro sau USD au fost colectaţi şi depuşi în diferite conturi aparţinând unor societăţi comerciale cu sediul în ţară şi străinătate, prin intermediul cărora, printr-un circuit complex, se realiza disimularea adevăratei naturi a provenienţei sumelor de bani, în scopul reintroducerii în circuitul economic ca venituri dobândite aparent legal.

S-a reţinut că, prin circuitul  infracţional, membrii grup infracţional organizat au  obţinut aproximativ 55.000.000 de lei. Investigaţiile pentru destructurarea grupării au fost desfăşurate cu sprijinul autorităţilor americane DEA (Drug Enforcement Administration) – S.U.A, prin intermediul unor comisii rogatorii internaţionale.

După două luni de arest preventiv, inculpații au fost eliberați

Odată ce au ajuns în fața judecătorului, după 2 luni de arest preventiv,  judecătorul Delia Purice, de la Curtea de Apel Cluj, a decis punerea în libertatea a persoanelor reținute în lotul ”farmaciştilor online”. 

”Atitudinea inculpaţilor de negare a încadrării juridice a presupuselor infracţiuni în cea de trafic de droguri de mare risc, stabilită de către procurori, aceasta nu poate justifica acordarea unei prelungiri a măsurii arestării preventive care nu poate fi privită ca o sancţiune faţă de poziţia procesuală a inculpaţilor, care au libertatea de a-şi face apărarea, în speţă, aşa cum consideră”.

Aceasta a spus că între substanţa activă din medicamentul interzis şi substanţa incriminată de legea penală, aflată pe lista antidrog, nu există identitate chimică.

”Corespunde realităţii că în speţă se impune efectuarea unei expertize care să demonstreze că medicamentele în discuţie, în calitate de produse finite păstrează structura şi proprietăţile substanţelor componente (exemplu substanţa activă Alprazolam înscrisă pe tabelul III al Legii nr. 143/2000), dar aceasta trebuie depusă de procurori până la finalizarea urmăririi penale dacă se apreciază ca oportună trimiterea în judecată a inculpatului când probele trebuie să fie certe, sigure şi să dovedească vinovăţia acestuia dincolo de orice îndoială rezonabilă, până la acel moment fiind suficiente ca indicii rapoartele de constatare tehnico ştiinţifice întocmite de către BCCO Cluj în luna ianuarie, februarie şi martie 2018. Aprecierea temeiniciei conţinutului rapoartelor de constatare excede actualului cadru procesual, fiind apanajul judecătorului de fond”, a fost concluzia judecătorului Delia Purice. Potrivit ziardecluj.ro, la patru ani de la descinderile DIICOT și DEA,  Cosmin Muntean și-a vândut clinica SPA pe o sumă frumoasă încasată de la Bogdan Buta – fondatorul UNTOLD și NeverSea, iar Ovidiu Piroș înregistrează cifre record cu clinica medicală din Mănăștur. 

Cine sunt fost persoanele reținute în 2018 în dosarul de trafic de medicamente

În data de pe 27 ianuarie 2018, Tribunalul Cluj a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a 11 persoane în dosarul de trafic de droguri instrumentat de DIICOT Cluj cu sprijinul DEA (Agenţia Anti-Drog a SUA), arăta la data respectivă portalul instanţei.

Este vorba despre: Muntean Cosmin, Muntean Cristian, Piroş Ovidiu Laurenţiu, Poruţiu Dorin Gabriel, Muntean Corina, Pop Denisia Zoiţa, Vermeşan Irina Melania, Litan Iana Dana, Miron Grigore Emilian, Boldiş Axente Sergiu şi Dan Cătălin Răzvan. Pop Denisia Zoiţa şi Dana Litan sunt farmaciste.  În acelaşi dosar s-a luat măsura arestului la domiciliu pentru trei persoane: Bolojan Laura, Dreve Monica Cristina şi Matei Şandor Dana Nadia. 

Ulterior, cei menționați au fost eliberați iar dosarul nu a mai fost trimis până acum în judecată.

Ițele unei afaceri de succes

Ceilalți acționari principali ai societății de creditare care l-a împrumutat pe directorul SRI fac afaceri într-un grup relativ restrâns.

Tomoioagă Nicola Cristian Virgil e asociat doar cu membrii familiei. Aldea Iacob e asociată cu Mariciuc Loredana Zamfira în cadrul TERRAFARM.

Sabău Vasile este asociat în cadrul Ruttrans cu Ilea Vasile Mircea. La rândul lui, printre partenerii de afaceri ai lui Ilea se regăsesc Goia Dorel și Ster Radu Voicu în SC Parc SA prin care dețin localul Carrousel, fostul Chios, și Vila Parc, un hotel din zona centrală.

Șter Radu Voicu este asociat cu Dan Dunca în Practic Invest și cu Danci Calin Dan și  Miko Matei în  RLD MENTENANTA SRL și în PRACTIC INVEST REAL ESTATE SRL.

Ghite Sorin Voicu este asociat în cadrul ZEN HYDRO POWER SRL, Alesis SRL și GV ENERGY SRL cu Eugen Meciu și Marinescu Catalin Valentin. În 2017 Cătălin Marinescu a fost preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) și din postul respectiv a ”sărit” în cel de şef al Diviziei de Strategie a Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (ITU) de la Geneva, parte a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).

Grup financiar și imobiliar

Din grupul de firme IMO fac parte SC ImoInvest, companie care are în portofoliu un proiect rezidențial cu 160 de apartamente la Sibiu, a realizat un imobil de 132 apartamente în Cluj și încă doua proiecte, un turn de 15 etaje pe strada Ploiești în apropierea Pieței Mihai Viteazu și un cartier rezidențial la Gilau. În comuna Florești, grupul deținea o suprafață importanta de teren. SC ImoInvest a cumpărat un teren de 52.800 mp în zona Tunari-Otopeni, de lângă Bucuresti, pentru dezvoltare rezidențială. În orașul Jibou (județul Sălaj), ImoFinance a alocat 17,4 milioane de euro pentru construcția a 174 de case în sistem duplex. Din Imofinance fac parte companiile Imofinance SRL (coordoneaza activitatea grupului), Imocredit IFN SA (societate de creditare ipotecara), Imoinvest SA (dezvoltari imobiliare), Microimo IFN SA (microcreditare) și Imoleasing SA (leasing).