Itu si Manzat au inecat ABAST-ul

Conform ultimului audit care a avut la Administraţia Bazinală Someş-Tisa, ultimii doi directori care s-au perindat pe şefia instituţiei au făcut prăpăd. Licitaţii cu dedicaţie prin care s-au cumpărast linguri la suprapreţ şi neverificarea balastierelor sunt doar câteva nereguli depistate de auditori. Mai mult în momentul de faţă instituţia care administrează bazinele hidrografice din nord-vest-ul ţării a acumulat în doar ani datorii de peste 5 milioane de lei.

Cei care au făcut auditul au verificate activitatea desfăşurată de Administraţia Bazinală Someş-Tisa în anii 2008–2009, timp în care instituţia a fost condusă de Marius Mânzat şi Mircea Itu.
“Din punct de vedere a exploatărilor din balastiere, s-au identificat 29 abonaţi cu exploatare 0 în anul 2008 şi 46 abonaţi cu exploatare 0 în anul 2009. Responsabilii balastierelor din SGA-uri nu au putut face dovada deplasărilor în locaţiile autorizate şi a încheierii notelor de constatare – pentru neexploatare (excepţie SGA Sălaj).
Este de neînţeles cum s-a exercitat controlul pe fiecare locaţie, dacă responsabilii de balastiere şi conducerea SGA-urilor nu a identificat balastierele fără autorizaţie (în număr de 15 pe 2008 şi 18 pe 2009 la SGA Maramureş, neridicate de beneficiari la data auditării). Deficienţele prezentate nasc suspiciuni asupra scurgerii de venituri datorită controalelor superficiale şi lipsei de proceduri scrise. Investigaţiile conduc la concluzia că nici după expirarea autorizaţiei, SGA-urile nu monitorizează locaţia balastierei pentru a se asigura că beneficiarul şi-a încheiat definitiv exploatarea în perimetrul atribuit prin actul de reglementare şi deci nu exploatează ilegal”, arată auditul.
De asemenea, verificările efectuate desprind câteva deficienţe în elaborarea actelor de reglementare precum emiterea autorizaţiei fără existenţa în dosar a procesului verbal de reautorizare emis de personalul autorizat din teritoriu care evaluează situaţia la faţa locului. Uneori acesta se întocmeşte ulterior datei emiterii autorizaţiei.

Poluare cu insolvenţă

În privinţa poluatorilor, raportul arată că în cei doi ani au identificaţi opt cazuri de poluare, dar în două dintre aceste situaţii nu a putut fi identificat autorul. Într-una din aceste situaţii, în care vinovaţi erau cei de la exploatarea minieră Remin Baia Mare, firmă aflată în insolvenţă.
“S-a urmărit dacă poluările identificate au fost recuperate de la poluatori. Din cele opt cazuri nu s-au făcut demersuri de recuperare prin facturare la SGA Maramureş a societăţii Remin şi a unei unităţi de transport din Ungaria. Într-o notă se justifică “omisiunea” prin faptul că poluatorul identificat – Remin SA era în procedură de transfer active de la AVAS la CONVERSMIN Bucureşti şi apreciază că poluarea nu a influenţat negativ calitatea apei râului Săsar, afirmaţie din care se înţelege că paguba de 864 lei a rămas nefacturată. La capitolul deficienţe mai este de semnalat şi faptul că s-au identificat cazuri când analizele pentru metale ajung cu întârziere de la Laboratorul Regional din Cluj-Napoca. De la prelevarea probelor şi până la întoarcerea buletinului de analiză în SGA s-au scurs chiar luni de zile. În acest context, subunitatea nu mai poate întocmi proces verbal pentru depăşirea concentraţiilor de poluanţi, monitorizarea devine tardivă şi neacceptată de beneficiari. Întârzierea prestaţiei laboratorului este pusă pe seama a doi factori: lipsa reactivilor şi aparatura defectă timp îndelungat”, arată raportul semnat de Maria Sonica, auditor public intern ANAR Bucureşti, care se întreabă la ce s-au mai investit 80 de milioane de lei în acest laborator de analiză. De asemenea, la data auditării ABAST calculase valori mari (20-40 de milioane lunar) de recuperat de la societatea Remin SA, însă ele au rămas doar la “faza de intenţie”.

Itu a ajutat Protanul

Printre poluatorii “scutiţi” se numără şi cei de la Protan. Norocul Protan Dej a fost chiar fostul director ABAST, dejeanul Mircea Itu. “Totuşi subliniez un caz atipic la SC Protan care s-a angajat să achite penalităţile chimice în sumă de 184.147 RON în şase rate lunare (iunie 2010 – noiembrie 2010), demers acceptat tacit de conducerea instituţiei cu riscul menţionat în cazul biletelor la ordin. Nu se poate ignora calea atacului în instanţă, singura certitudine de încasare rămâne consfinţirea executării silite prin hotărâre judecătorească. Tot SC Protan după o cauză investită cu formulă executorie (Dosar 2487/219/2009 pentru suma de 137.286 lei, intervine la dl. Itu Vasile Mircea în calitate de director coordonator D.A. Someş-Tisa, care ignoră legea şi efortul depus de consilierii juridici prin stoparea executării silite în favoarea acceptării angajamentului de plată în zece rate (ianuarie – octombrie 2010) egale. Recomand conducerii instituţiei sistarea practicilor de acest gen care favorizează titularul creanţei, creşte riscul nerecuperării ei şi demotivează în performanţe consilierii juridici”, arată raportul.
Mai mult, fostii directori Mânzat şi Itu nu au luat nici o măsură atunci când hoţii le-au furat din “ogradă” un buldoexcavator în valoare de aproape 250.000 de lei. “Sustragerea buldoexcavatorului Komatsu (noaptea 27-28 ianuarie 2009) la Formaţia Sărmăşag, SGA Sălaj, nu a reprezentat pentru Biroul Patrimoniu un puternic semnal în elaborarea unor proceduri menite să prevină asemenea riscuri. Investigaţiile Poliţiei nu au condus la elucidarea cazului, recent prin adresa nr. 46285/3.06.2010 Inspectoratul de Poliţie Sălaj a comunicat instituţiei trecerea dosarului în evidenţele cu autori necunoscuţi. Desigur, conducătorul instituţiei, dl. Mînzat Marius, potrivit fişei postului avea obligaţia să se autosesizeze deoarece “răspunde civil, disciplinar, material şi penal pentru daunele produse unităţii prin orice act al său contrar intereselor acesteia, prin acte de gestiune imprudentă prin utilizarea abuzivă sau neglijentă a mijloacelor tehnice şi a fondurilor unităţii pe care o conduce”. După preluarea conducerii, dl. Itu Vasile Mircea a nominalizat o comisie prin Decizia nr. 15/19.10.2009 care să cerceteze împrejurările producerii fenomenului. Raportul comisiei înregistrat sub nr. 11233/5.11.2009 consideră în esenţă că “evenimentul se încadrează în prevederile art. 270 alin.2 din Codul Muncii”, adică eveniment care nu putea fi prevăzut şi de care nu se face nimeni vinovat. Dl. Itu Vasile Mircea s-a eschivat de la formularea unui punct de vedere pe materialul redactat de comisie, în mod tacit însuşindu-şi propunerile acesteia, cu toate că anexa la contractual de management arată la obligaţiile directorului coordonator – pct. a: “să asigure gestionarea şi administrarea, în condiţiile legii, a integrităţii patrimoniului Direcţiei Apelor Someş-Tisa”, ceea ce în opinia auditorului contravine enunţului citat”, se expune în raportul de audit la ABAST.

Itu şi Mânzat au dat linguri la sinistraţi

Însă partea cea mai flagrantă a modului cum Marius Mânzat şi Mircea Itu au condus instituţia o constituie licitaţiile. Licitaţiile organizate au fost elaborate astfel încât pragul maxim al unei licitaţii să nu treacă 15.000 de euro, formulă preferată pentru ca licitaţia să aibă forma unei achiziţii publice, metodă preferenţială pentru “contractele cu dedicaţie”.
“Achiziţiile din 2009 au fost structurate într-o manieră care să asigure pragul valoric sub 15.000 euro şi s-au adresat numai stocului de apărare. Cuantumul valoric a achiziţiilor pentru apărare a atins 1.216.961 lei, din care s-a achitat până la 26.02.2010 suma de 1.015.804 (ultima dată de efectuare a plăţii). Furnizori de bunuri destinate stocului de apărare sunt două firme: ARSIS TUB INVEST SRL şi DITSDRI SRL. Evidenţa contului furnizori arată că la data efectuării auditului, instituţia datora 107.385 lei societăţii ARSIS TUB INVEST şi 93.772 lei societăţii DITSDRI SRL. Studiind documentele justifiicative care stau la baza achiziţiei directe pe anul 2009 se constată că sunt lipsite de fundamentare. Spre exemplu: nota justificativă nr. 25/31.07.2009, argumentează achiziţia de cuţite, linguri, furculiţe, felinare, lanterne cu acumulatoare reîncărcabile, însemnând 36.985 lei pentru “Prevenirea şi combaterea inundaţiilor şi îngheţurilor”. Desigur că utilitatea lor în instituţie este greu de acceptat, dar mai ales preţul unitar de 8,5 lei/lingură, 11 lei/ furculiţă sau 250 lei/lanternă. Nota justificativă 9/30.07.2009, justifică achiziţia directă de 50.250 lei în baza referatului de necesitate nr. 5/27.07.2009 de la Compartimentul Sănătate şi Securitate în Muncă, inclus la cod bugetar 20.05.30 (material pentru protecţia muncii). Întrebarea care se pune este ce securitate şi sănătate în muncă poate asigura toporul, găleata, ranga PSI, eventual securitate “în caz de incendiu” şi bineînţeles cu preţul unitar peste valoarea de piaţă. Ofertele de preţ, de regulă de la firme deja cunoscute precum “Fluid Pres” nu au fost în măsură să combată justa valoare ofertată de cele selectate în urma competiţiei. La solicitarea certificatelor de garanţie, responsabilul Compartimentului Achiziţii Lucrări ing. Rodica Gligan confirmă că instituţia nu deţine astfel de documente. Bunurile achiziţionate nu au fost recepţionate aşa cum prevedea legislaţia în materie: cu atestări de calitate, certificate de garanţie, buletine de încercare, instrucţiuni de exploatare, etc”, se arată în raport.
Cele două societăţi au fost înfiinţate cu câteva zile înainte de licitaţi în aceeaşi zi (1 iunie 2009), iar coincidenţa continuuă şi faptul că ocupă acelaşi sediu în Bucureşti.

Jeep-uri de 300 de lei/zi

Raportul de audit care a stat la baza demiterii lui Mircea Itu de la şefia ABAST arată că atât el, dar şi Marius Mânzat, cel care a ocupat înainte de Itu şefia instituţiei se plimbau zilnic cu maşina instituţiei, chiar dacă aceste deplasări nu erau trecute în fisa postului. Cu toate acestea, cele două maşini costau instituţia circa 350 de lei zilnic.  
“Prin cumularea celor 3 elemente de cost: carburanţi, servicii terţi şi piese de schimb, se constată că autoturismul VW Passat a costat instituţia 107,2 lei/zi lucrătoare în 2008 şi 80,6 lei/ zi lucrătoare în anul 2009, ceea ce în opinia auditorului înseamnă este mult raportat la eforturile de colectare a veniturilor.
Autoturismul VW Touareg (acelaşi an 2007 de punere în funcţiune ca şi VW Passat), a necesitat în anul 2008 costuri de 13.790 lei servicii plătite terţilor şi 6.073 lei pentru piese de schimb. Evidenţa operativă indică un consum de 15,68 l/100 km. Anul 2009 arată o scădere a consumului de carburanţi la 15,4 l/100 km şi alocări de resurse 8.614 lei pentru serviciile terţilor şi 3.055 lei pentru piese de schimb. Calculul efectuat din cumularea celor trei elemente (carburanţi, prestări servicii şi piese de schimb) ne indică un cost mediu pe zi lucrătoare de 201,8 lei în 2008 şi 154,15 lei în 2009. Din foile de parcurs întocmite pentru autoturismul VW Passat rezultă efectuarea cu frecvenţă zilnică a cursei dus-întors pe ruta Dej-Cluj, consecinţă a deplasărilor la şi de la locul de muncă la domiciliu a ex – directori dl. Marius Mînzat şi dl. Mircea Itu. În opinia auditorului s-a produs o iregularitate deoarece din contractul individual de muncă a foştilor directori nu rezultă nici o clauză care să le confere dreptul exploatării autoturismului instituţiei pentru deplasarea de la domiciliu la locul de muncă pe spezele instituţiei. Distanţa parcursă zilnic, în medie de 120 km, a generat costuri suplimentare cu decontare carburanţilor de 39,60 lei/zi”, arată documentul.
Chiar dacă instituţia avea jeep-uri cu care se plimbau şefii, parcul tehnologic poate fi dat la fier vechi.
“Gradul de uzură fizică şi morală a parcului tehnologic este avansat, 73,8% din întregul parc, reclamă costuri mari de mentenanţă, perioada de exploatare fiind de peste două decenii. Din verificările efectuate reiese că politica managerială a instituţiei nu a avut în vedere alocarea de resurse pentru “investiţiile din surse proprii” destinate achiziţiei de utilaj tehnologic independent, specific activităţii de gospodărire a apelor”, se mai arată în raportul de audit.

Datoriile ABAST la 31.12.2009
Obligaţii restante total: 2617354 din care:
a) TVA – 337926
b) Obligatii salarii oct. şi nov -1031014
c) Majorari TVA- 36145
d) Majorari obligatii salarii-30678
e) Prime Vacanţă-455431
f) Obligaţii aferente prima vacanţă-726160

Datoriile ABAST la 30.06.2010
Obligaţii restante total – 2185212din care :
a)TVA-1081003
b)Obligatii angajator salarii aprilie – 415696
salarii mai – 424840
c) Majorări TVA – 132624
d) Majorări obligaţii salarii – 131049
              
Datoriile ABAST la 05.08.2010
Situaţia operativă privind salariile
Salarii brute iulie -1700000 lei din care :
                        –  550000 lei Obligaţii angajaţi
                                                          -1150000 lei Salarii nete
Obligaţii angajator iulie – 460000  lei
Restanţe Salarii iunie : -Spor Fidelitate – 325000 lei
Restanţe obligaţii angajator iunie – 605000 lei

Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa cuprinde
Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureş
Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare
Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistriţa-Năsăud
Sistemul de Gospodărire a Apelor Sălaj
Sistemul de Gospodărire a Apelor Cluj