Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a finalizat procedura de evaluare a ofertelor pentru mai multe rute feroviare importante, care leagă orașe precum București, Cluj-Napoca, Brașov, Arad și Timișoara. După o competiție extrem de strânsă, câștigătorul licitației a fost operatorul privat Interregional Călători, societate administrată de zeul căilor ferate din România, Iulian Gaga, cu o ofertă de 24,98 lei/tren-km, devansându-l cu doar un ban pe kilometru pe competitorul de stat CFR Călători.
Iulian Gaga administrează o caracatiţă de firme
Pentru acest contract, câştigat la diferenţa infimă de un ban, vor fi alocate 13 trenuri electrice (12+1 rezervă), noi, achiziționate de ARF prin fonduri europene nerambursabile. Acestea vor fi utilizate pentru transportul public de călători pe cele patru rute ale pachetului. Anual, trenurile vor parcurge 14.600 de trasee (dus-întors), acumulând un total de 4.028.408,64 tren-km.
Compania câştigătoare, Interregional Călători cu sediul la Cluj-Napoca, în parcul Tetarom I, avea în 2023 un număr de 200 de angajați și o cifră de afaceri de 23 de milioane de euro, cu un profit de 1.4%. Asociată în societatea Interregional Călători este firma falimentară Lotus Spedition SRL, administrată de Mocan Crina Monica, care a avut, în anul, 2023 măreaţa cifră de afaceri 0, un profit net de -161 lei şi datorii în valoare de 657 624 lei. Beneficiarul firmei este, desigur, însuşi Iulian Gaga. Asociate mai sunt încă două persoane jurdice: Krissia West SRL şi Via Terra Spedition SRL.
Krissia West SRL, admnistrată de Muresan Calin Elisav, are ca obiect de activitate închirierea si subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate. Beneficiarul firmei este, fireşte, Iulian Gaga. Krissia West SRL a avut, în anul 2023, o cifră de afaceri 63 574 lei şi un profit net de -26 092. Firma a adunat datorii de 19 583 lei. Asociaţi în firmă, pe lângă Iulian Gaga, mai e o firmă, anume VIA TERRA TRANS SRL, în care, în mod evident, acelaşi Iulian Gaga deţine 98% din acţiuni. Toate aceste firme au sediul la acceaşi adresă, pe strada Tăietura Turcului, la numărul 47.
Via Terra Spedition SRL a avut, în anul 2023, o cifră de afaceri de 5 729 337 lei şi un profit net 489 046 lei. VIA TERRA TRANS SRL este administrată tot de Mocan Crina Monica, iar beneficiarul este, de asemenea, Iulian Gaga. VIA TERRA TRANS SRL a avut în 2023, o cifră de afaceri de 3 539 831 lei şi un profit net de 750 471 lei. VIA TERRA TRANS SRL este conectată cu o altă firmă administrată de Gaga, Apria Rail SRL, unde apare ca persoană juridcă asociată.
Apria Rail SRL, cu sediul tot pe Tăietura Turcului, a avut în 2023 o cifră de afaceri de 779 435 239 664 lei. Apia Rail este conectată cu Via Trans SRL, care apare ca persoană juridică asociată.
În 2021, societatea APRIA, controlată de Iulian Gaga, a scăpat basma curată după acuzațiile legate de distrugerea infrastructurii CFR
În 2010, firma clujeană APRIA, controlată de Iulian Gaga, a închiriat linia feroviară Săcuieni – Abrami – Sărmășag de la CFR SA. La finalul contractului, echipamentele de telecomunicații aferente liniei erau nefuncționale. Compania de stat Telecomunicații CFR SA a imputat firmei APRIA un prejudiciu de 208.761 lei. APRIA a contestat prejudiciul, refuzând să semneze procesele-verbale de predare-primire. Într-un proces din 2019, s-a constatat deteriorarea infrastructurii și furturi pe anumite segmente ale liniei. În apărare, APRIA a arătat că un act adițional din 2014 a exclus echipamentele de telecomunicații din obligațiile contractuale. Judecătorul a decis că probele prezentate de reclamantă nu sunt valabile deoarece nu au fost asumate de pârâtă.
Însă, povestea e mult mai veche. În 2004, CFR SA a închiriat linii feroviare neprofitabile unor firme private, printre care și APRIA, care ulterior a exploatat linia Săcuieni – Abrami – Sărmășag. Iulian Gaga, patronul APRIA și fost șef al Gării Oradea, are conexiuni de afaceri cu nume controversate precum Vasile Tulbure, fost șef al CFR Marfă, și Constantin Iavorski, fost general KGB, implicat în afaceri petroliere și feroviare în România.
În 2010, Iulian Gaga, alături de alți parteneri, a beneficiat de subvenții de stat consistente pentru REGIOTRANS, subvenții care ulterior au generat controverse. În 2015, Costel Comana, unul dintre partenerii lui Gaga, s-a sinucis într-un avion, fiind implicat într-un dosar de corupție legat de CFR SA.
Telecomunicații CFR a pierdut procesul împotriva APRIA deoarece rejudiciile nu au fost dovedite cu documente semnate de ambele părți, inventarul reclamantei nu a fost opozabil pârâtei şi bunurile de telecomunicații aveau o valoare depreciată, iar APRIA nu era obligată contractual să le întrețină după 2014.
Iulian Gaga şi Viorel Bunea, un duo de milioane
În anul 2013, în contextul privatizării CFR Marfă, Viorel Bunea, un om de afaceri clujean cu legături influente, inclusiv în poliție, a fost implicat în preluarea unui traseu feroviar din județul Bistrița-Năsăud, în colaborare cu Emil Iugan, fondatorul MIS Group SRL. La aceea vreme Bunea controla Via Terra Spedition prin intermediul căreia a extins ruta feroviară Ilva Mică-Rodna Veche spre Năsăud-Salva.
Bunea, alături de Iulian Gaga, fost șef al Gării Oradea și membru Rotary Oradea, a gestionat operațiunile grupului Via Terra. Gaga și Bunea sunt legați și de relații în Rotary Cetațuie, unde Bunea îi găzduia pe procurorii şi incluisiv pe şeful de atunci al DIICOT Cluj, Mircea Hrudei. Via Terra Spedition a prosperat prin contracte exclusive cu CFR Marfă, susținute de legături politice și de o rețea de influență.
Viorel Bunea a beneficiat de sprijinul fratelui său, Gheorghe Bunea, fost comisar în IPJ Cluj, și de relațiile din mediul polițienesc, inclusiv pentru albirea unui dosar de braconaj. Firma Via Terra a fost fondată în 2001, concomitent cu numirea unui nou șef la CFR Marfă, Vasile Tulbure, ceea ce a facilitat obținerea de contracte de transport de marfă, menținând profitabilitatea prin subvenții de la stat.
Anii fatidici ai afacerilor dubioase
De-a lungul timpului, Bunea și Gaga au concesionat mai multe linii feroviare, operate prin firma Regional, parte a grupului Via Terra. Sub pretextul sprijinirii transportului feroviar, statul a alocat subvenții și firmelor private, inclusiv celor din grupul Via Terra. Din 2001, compania acestora a derulat contracte avantajoase cu CFR Marfă, pe vremea când director era Vasile Tulbure, clujean și fost colaborator al grupului. Nepoata lui Tulbure a fost angajată ulterior la Via Terra Spedition, în timp ce compania încheia contracte pe bandă rulantă cu CFR. Printre liniile feroviare cesionate se numără: Bistrița Nord – Bistrița Bârgăului (30 km), Ciumeghiu – Holod (45 km), Holod – Vașcău (56 km), Satu Mare – Botiz – Bixad (53 km)
Mai mult de-atât, în anul 2010, DIICOT Cluj plătea lunar aproape 4.000 de euro unui afacerist clujean pentru spaţiul pe care instituţia îl ocupa. Beneficiarul acestor sume era Gheorghe Terhes, fost director al SC Silcotub, cel mai mare producător român de ţevi de oţel. Însă, mai interesant de-atât este că Terheş avea legături de afaceri cu Viorel Bunea, iar DIICOT nu a organizat, la aceea vreme, o licitaţie pentru închirierea unui sediu, ci a selectat ofertele primite după bunul plac.
În prezent – la ani distanţă – prin intermediul relaţiilor şi încrengăturilor cu persoane influente şi factorii decizionali, caracatiţa Via Terra continuă să supravieţuiască prin diverse firme şi să o ducă chiar foarte bine, iar cel mai concludent exemplu este proaspăt-câştigata licitaţie pentru rute ce deservesc municipiile București, Cluj-Napoca, Brașov, Arad, Timișoara, Alba Iulia, Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc și Deva, de către Iulian Gaga prin intermediul Interregional Călători.
