Iustin Muresanu, asistent cercetator în cadrul Institutului de cercetari sociale din cadrul Facultatii de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii, a comentat pentru Gazeta de Cluj situatia din regiunea Kosovo. Muresanu a afirmat ca în momentul de fata nu exista niciun risc de intensificare a miscarii de autonomie a regiunilor din Europa, unde minoritatile sunt predominante. În acelasi context, Muresanu a a firmat ca, cel putin în urmatoarele decenii, Tinutul Secuiesc nu va constitui o problema pentru integritatea statala a României.
Gazeta: Care sunt pe scurt evenimentele cheie care au determinat statalitatea provinciei Kosovo?
Iustin Muresanu: Se poate merge foarte mult înapoi în istorie, dar sa spunem ca “istoria” Kosovo a început la sfârsitul anilor ’90 cu demonstratiile albanezilor din Kosovo, înainte de destramarea Iugoslaviei, în timpul presedintiei lui Slobodan Milosevici si ulterior sunt politicile nationaliste duse de guvernul sârb care genereaza escaladarea nemultumirii populare. Nu mai este nevoie sa mentionam situatia UCK, teroristii albanezi, teroristi pentru unii, soldati de eliberare pentru altii si razboiul din Kosovo din 1999 cu bombardamentele NATO. În iulie 1999 provincia intra sub mandat international pâna în 16 februarie 2008 când îsi proclama independenta.
Autonomia nu duce neaparat la o criza
Gazeta: Putem vorbi de o criza regionala odata cu declararea unilaterala a independentei Kosovo?
Iustin Muresanu: Raspunsul la aceasta întrebare este foarte nuantat pentru ca pe de o parte sunt zece ani de la ultimele violente etnice, lucrurile s-au mai linistit. Pe de alta parte, multe tari din zona au fost primite în UE si nu exista motive pentru minoritatile lor sa-si doreasca secesiunea. Pentru autonomie este irelevanta întrebarea, deoarece autonomia este o problema interna a acelei tari, nu duce neaparat la o criza. Guvernele sau popoarele sunt relativ speriate datorita memoriei recente din ultimii 10, 15 ani. Nu cred ca exista o teama, nu sunt motive reale de teama în privinta niciunui stat. Pe de alta parte, probleme pot aparea pe termen lung si foarte lung, decenii chiar, pentru ca acesta secesiune poate fi folosita ca si precedent. Nu putem sti ce se va întâmpla în viitor, ce politici vor duce guvernele din diverse state din lume în urmatorii ani si în cazul în care se doreste secesiune, se poate folosi precedentul Kosovo. Totusi, în Europa pe termen scurt si mediu este foarte putin probabil sa se întâmple acest lucru.
Gazeta: Putem sa ne asteptam în urmatoarea perioada la o intensificatre a miscarilor de autonomie sau de secesiune în Europa?
Iustin Muresanu: Nu exista motive sa ne asteptam la asa ceva. Cât despre politica statelor, cele din UE nu au niciun interes, pentru ca exista un acquis comunitar care trebuie respectat în domeniul minoritatilor, nu pot sa faca abstractie de el si în afara Europei chiar nu stiu. Pe România intereseaza mai mult problema Transnistriei decât cea a Transilvaniei, unde se poate folosi pilda cu Petrica si cu lupul. A strigat Petrica ca vine lupul, si tot satul a sarit în picioare. La fel si România, a strigat unul ca vine „lupul” si toata România a sarit în picioare si striga de straja patriei. Nu este nici un motiv de teama.
Kosovo, un posibil precedent
Gazeta: Creaza Kosovo un precedent, sau vorbim de un caz izolat?
Iustin Muresanu: Se poate sa fie un precedent, dar pe temen mediu si lung si nu în Europa.
Gazeta: Cum apreciati decizia României de a nu recunoaste independenta republicii kosovare?
Iustin Muresanu: Sunt doua abordari, una este legalista, alta este pragmatica. Abordarea pragmatica ca de facto, Kosovo si-a obtinut independenta în iunie 1999, atunci când a iesit de sub jurisdictia Serbiei. Nu se mai platesc impozite, nu mai exista administratie sau autoritati sârbe în regiune. Statele europene nu au facut decât sa admita o realitate. Cealalta abordare, legalista, este ca decizia autoritatilor kosovare este contrara oricarei legi în vigoare sa se adimita asa ceva, sa accepte desprinderea unui astfel de teritoriu. Statul român, majoritatea partidelor politice , au urmarit aceasta abordare legalista, si nu neaparat din cauza spaimei transilvane, ci mai degraba a interesului pe termen lung cu privire la Moldova si Transnistria.
Gazeta: În momentul de fata Serbia a atacat decizia autoritatilor kosovare de a-si declara independenta la ONU. Considerati ca este posibil ca justitia europeana ar putea sa nu recunoasca legalitatea independentei Kosovo?
Iustin Muresanu: Nu vor primi niciun raspuns favorabil, acest lucru se poate vedea din reactiile comunitatii internationale. Marile puteri ale lumii au acceptat independenta Kosovo si e limpede ca în momentul în care îti deschizi ambasada în Kosovo nu te vei duce la ONU si vei propune anularea independentei.
ONU, fragila
Gazeta: În conditiile în care rezolutia Consiliului de Securitate a ONU 1244 recomanda mentinerea autonomiei Kosovo, considerati ca ONU a devenit o institutie vulnerabila?
Iustin Muresanu: A fost fragila de la creatie. Acest lucru reflecta mai multe mii de ani de suprematie a puterii în fata dreptului. Cel care are putere face dreptul. Chiar deca s-a încercat o reglementare a relatilor internationale prin intermediul ONU, totusi, puterea primeaza în fata dreptului. Asa a fost si cu bombardamentele în Kosovo din martie iunie 1999. Nu exista niciun miotiv legal pentru acele bombardamente si totusi ele s-au facut. Nu conteaza dreptul, daca ai puterea sa o faci.
Gazeta: Consilierul prezidential Constantin Degeratu a afirmat zilele trecute ca România si-ar putea schimba pozitia în privinta Kosovo. Credeti ca este o decizie înteleapta ca statul român sa recunoasca statul kosovar?
Iustin Muresanu: Mi-este destul de greu sa apreciez acest lucru. E posibil sa fie doar o voce stinghera, “sa-l fi luat gura pe dinainte”. În egala masura poate sa reflecte o declaratie despre viitorul politicii României. Adoptarea politicii legaliste este una de asteptare pentru ca aceasta se poate schimba si sa se accepte faptul împlinit. S-ar putea în egala masura sa fie o declaratie care reflecta dorinta României de a pastra optiuni deschise.
Politica de aliante ramâne neschimbata
Gazeta: Considerati ca recunoasterea independentei Kosovo de catre unele state schimba într-o oarecare masura politica de aliante a României?
Iustin Muresanu: Sub nicio forma. Fiecare tara a facut ceea ce i-a dictat interesul national. Interesul national al României în momentul de fata este de a nu recunoaste independenta Kosovo.
Gazeta: În Tratul Constitutional se prevede înfiintarea postului de ministru de externe comun pentru toata Uniunea Europeana, ceea ce prevede o politica externa comuna a UE. Credeti ca va reusi UE sa aiba în viitor o politica externa comuna în conditiile în care precedentul Kosovo ne-a aratat ca uniunea nu poate avea o pozitie comuna, cel putin din punct de vedere al afacerilor externe?
Iustin Muresanu: UE are o problema cu politica externa cumuna si este foarte putin probabil ca creze o astfel de politica comuna în viitorul previzibil. Chiar si în timpul bombardamentelor din 1999 era acel Javier Solana, înalt responsabil al UE cu politica externa care nu avea niciun rol practic. Sunt încercari de a crea o politica externa comuna, dar cred ca vor fi lipsite succes în viitorul apropiat. Pentru a avea o politica externa coomuna, trebuie sa ai o constiinta comuna. Sunt încercari de a construe aceasta constiinta comuna. Totusi, de exemplu, ce-i pasa clujeanului de problemele minoritatilor din Africa sub-sahariana. Poate fi pe prima pagina a politicii externe franceze, din cauza fostului imperiu colonial francez, dar clujeanului nu-i pasa de asta. La fel, nici francezului poate nu-i va pasa de problema Transnistriei. Este un proces îndelungat si complex, sunt încercari de a construi o politica externa comuna, dar va dura mult pâna se va reusi acest lucru.
Transilvania nu este vulnerabila
Gazeta: Este vulnerabila Transilvania?
Iustin Muresan: Deloc. Absolut deloc.
Gazeta: Considerati ca în urmatoarea perioada se vor intensifica miscarile pentru autonomie a populatiei din Tinutul Secuiesc?
Iustin Muresanu: Sunt doua chestiuni diferite. Una este autonomia, alta este independenta. Independenta oricarei regiuni din România este imposibila în acest moment. Autonomia din punct de vedere administrativ poate fi un lucru de dorit în anumite conditii, daca presiunea centrala este prea mare. Dar este o chestiune administrativa, nu tine de politic, de independenta, de secesiune. Eu ca si clujean pot sa-mi doresc autonomie pentru ca banii produsi aici, sa fie utilizati tot în zona aceasta, nu la Bucuresti, dar asta nu înseamna ca îmi doresc independenta, secesiune sau ceva de genul acesta.
Gazeta: Dar în Transnistria?
Iustin Muresanu: Transnistria este creatia Rusiei. În functie de interesul Rusiei se poate dori secesiune sau nu. La nivel formal, de discurs mai mult ca sigur ca vor folosi situatia din Kosovo ca precedent. Transnistria este o marioneta, o papusa a Rusiei si va “dansa” cum îi va “cânta” Rusia.
Lectia Kosovo
Gazeta: Care sunt riscurile pentru România?
Iustin Muresanu: Riscurile care pot exista nu sunt de natura secesionista. Kosovo a devenit cel mai sarac stat din Europa. Sunt doua milioane de locuitori si un milion de someri. Se va intensifica crima organizata, traficul de droguri, arme, cane vie. Într-adevar s-ar putea sa existe o problema din acest punct de vedere. Dar doar din acest punct de vedere.
Gazeta: Care este lectia Kosovo?
Iustin Muresanu: Se pot învata mai multe lectii. Una: ai grija ce politica duci fata de minoritati, caci se poate ajunge la situatia Kosovo. Sau alta: Întodeauna puterea va avea suprematie împotriva dreptului.
Gazeta: Într-un an electoral si pe fondul acestui nou eveniment extern UDMR si UCM au început sa agitre spiritele. Credeti ca demersurile acestor doua formatiui ar putea avea vreo finalitate în Transilvania sau Tinutul secuiesc?
Iustin Muresanu: Nu. Nu se poate independenta sau secesiune în România. Cel mai probabil, aceste agitatii se pot folosi pentru a câstiga voturi. Mai mult ca sigur ca în trei luni vom uita de toata aceasta poveste.
Interviu realizat de
Augustin Stanciu
