Judecătoarea Sorina Siserman are o carieră juridică lovită de probleme. După ce Inspecția Judiciară a scos-o basma curată după o incompatibilitate evidentă și crasă, nerespectând hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii(CSM), Siserman s-a transferat la Curtea de Apel Cluj. Acum vrea șefia Curții de Apel Cluj. Oare chiar nu o macină conștiința?
Gazeta de Cluj v-a relatat încă din 2012 gravele probleme de integritate ale magistratului Sorina Siserman. Ea deţinea funcţia de judecător şi de director de departament în cadrul Universităţii de Drept Dimitrie Cantemir din Cluj. Hotărârea CSM 821/2008 interzicea acest lucru. Siserman şi-a chiar recunoscut vinovăţia, dar nu a păţit nimic. Acest caz a revoltat Justiţia clujeană la vremea respectivă. Tocmai judecătorul, care ar trebui să ştie unul dintre principele esenţiale în cadrul raţionamentului magistraţilor – nemo censetur ignorare legem- nimeni nu se poate scuza invocând necunoaşterea legii, a reuşit să scape neprihănită. Dar oare chiar este fără de păcate?
Culmea este că după articolele de la acea vreme familia Siserman a trecut la ameninţări. Şi nu oriunde, ci în sânul Bisericii, de faţă cu credincioşii şi cu liderii comunităţii greco-catolice. Nici lor nu le-a păsat că Viorel Siserman, soţul Sorinei Siserman, a ameninţat patronii de la ziarul Gazeta de Cluj. Mai ales că Viorel Siserman face parte din Asociaţia Caritas Eparhial Greco-Catolic Cluj. Cum ar veni Viorel Siserman este „mama dolores” al ameninţărilor.
Vă redăm în continuare fragmente din materiale anterioare publicate despre familia Siserman.
Soţii Siserman, cunoscuţi în urbea noastră drept o familie de credincioşi, au fost izgoniţi din biserică şi mustraţi pentru comportamentul neadecvat, arătam într-un articol anterior. Mai mult decât atât, Viorel Siserman, a încercat prin aceste gesturi disperate de intimidare să submineze libertatea presei, fapt care ar fi trebuit să îi provoace dizgraţia publicului. Dar se pare că mândrii noştri clujeni aplaudă astfel de comportamente Procurorul militar plătit din banii cititorilor şi a întregii Românii şi-au permis să-l ameninţe pe tatăl directorului general al Gazeta de Cluj chiar în faţa lăcaşului de cult pe care îl frecventează, Biserica Greco-Catolica “Schimbarea la Faţă”.
Articol publicat în 2012
Sorina Siserman este in același timp şi judecător şi conducător al unui departamentul de la universitatea Dimitrie Cantemir, fapt care încalcă hotărârea CSM 821 din 2008, arătam într-un articol din 2012. La vremea respectivă Sorina Siserman conducea Tribunalul Cluj.
Judecătoarea Siserman Sorina, preşedinte la Tribunalul Cluj, săvârşeşte abaterea disciplinara prevăzută de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind judecătorii si procurorii, respectiv încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii. Astfel, Sorina Siserman are calitatea de director al Departamentului Drept Public din cadrul Universităţii Creștine “Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Drept Cluj-Napoca. Sorina Siserman are, in acelaşi timp, calitatea de judecător şi preşedinte al Tribunalului Cluj, arătam la acea vreme. Cele două funcţii sunt incompatibile. Calitatea de director de departament a numitei Siserman Sorina se dovedeşte cu cele doua extrase de pe site-ul Universităţii Creștine “Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Drept Cluj-Napoca, www.dimitriecantemir.ro, şi cu notorietatea acestei calităţi.
Potrivit Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 821 din 4 septembrie 2008 , s-a analizat incompatibilitatea – denumita in hotărâre ca fiind “de caracter general” si ”de ordin constituțional” – prevăzută de art. 125 alin. 3 din Constituție (132 alin. 2 pentru procurori) care prevede ca “Funcția de judecător este incompatibila cu orice alta funcție publica sau privata, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior”.
În Hotărârea CSM se arată că “funcțiile didactice sunt cele limitativ prevăzute de art. 53 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic (preparator universitar, asistent universitar, lector universitar/sef de lucrări, conferențiar universitar, profesor universitar, profesor universitar consultant), iar funcțiile de conducere sunt cele de la art. 72 alin. 3 teza finala din același act normativ, respectiv rector, prorector, decan, prodecan, director de departament, director de colegiu sau de unitate de cercetare, proiectare, microproducție si sef de catedra, care pot fi ocupate numai de către superior la care se refera art. 125 alin 3 din Constituție (132 alin. 2 pentru procurori) au natura unor funcţii de execuţie”.
Prin urmare, Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 821 din 4 septembrie 2008 a stabilit, prin articolul său unic, ca judecătorii si procurorii, care au calitatea de cadru didactic, pot ocupa, potrivit dispozițiilor constituționale si legale, numai funcții de execuție in structurile unei facultăți sau universități. Pana la data de 9 februarie 2011 funcţiile de conducere sunt cele prevăzute de Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. La data de 9 februarie 2011 a intrat in vigoare Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, publicata in Monitorul Oficial nr. 18 din 10 ianuarie 2011, partea I, care a abrogat Legea nr. 128/1997, moment de la care funcţiile de conducere sunt cele prevăzute de Legea nr. 1/2011, cu prevederi similare celei anterioare.
Legea nr. 1/2011 reia întocmai prevederile Legii nr. 128/1997 in ceea ce priveşte funcţiile de conducere din învăţământul superior. Astfel, potrivit art. 207 alin. 2 al noului act normativ (Legea nr. 1/2011), funcţiile de conducere in instituţiile de învăţământ superior de stat sau particulare sunt următoarele: … c) directorul de departament”, se arata in scrisoarea pe care am primit-o pe adresa redacției de la o sursa care nu a dorit sa își dezvăluie identitatea. Reamintim că la acel moment Sorina Siserman era la al doilea mandat de conducere a Tribunalului Cluj, după ce a doua oară a câștigat la limita lupta în fata Alexandrinei Rădulescu.
Averea familiei Siserman
Simona Siserman deține un teren de 500 de metri pătrați în Cluj-Napoca, dobândit în anul 1998 si un teren de 625 de metri pătrați dobândit in 2006 in comuna Căpușu Mare. Ea deține o casa de 287 de metri pătrați dobândită in 1998, dar si o casa a cărei suprafața nu este declarata in Ocna Mureș, aceasta fiind dobândita in 2009. Ea deține un Renault Clio fabricat in 2005. La capitolul depozite bancare, președintele Tribunalului Cluj a declarat in ultima sa declarație de avere conturi care conțin 140.000 de lei. Siserman are datorii de 9.000 de euro, sumă ce reprezintă o ipotecă pentru una dintre casele sale. Suntem curioși de ce a avut nevoie aceasta de o ipotecă dacă are sume de peste 1,4 miliarde de lei vechi în conturi. Ea a încasat peste 100.000 de lei în 2011 din funcția de președinte al Tribunalului Cluj, iar soțul sau care lucrează la Parchetul Militar, a încasat o suma similara. Soțul acesteia, Viorel Siserman, arată în declarația sa de interese că are 51 de acțiuni la societatea Sinterom, valoarea lor fiind de 126 de lei. Societatea este deținută de controversatul om de afaceri Ştefan Vuza. Viorel Siserman este prim-procuror la Parchetul Militar Cluj, având funcția de colonel.
Doru Costin
