Judecătoarea Dana Gîrbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, analizează rapoartele GRECO cu privire la România şi acuză forul european că desconsideră statul de drept şi drepturile omului, prin poziţia exprimată pe tema protocoalelor secrete dintre SRI şi instituţii din justiţie.

Mesajul judecătoarei, integral

Desconsiderarea GRECO pentru statul de drept si drepturile omului in Romania: problema acestui organism nu este existenta protocoalelor secrete cu SRI, ci publicarea lor.

In urma scandalului iscat de erorile si lipsurile din rapoartele pe Romania, GRECO – organismul anticoruptie al Consiliului Europei – a transmis Agerpres printr-un purtator de cuvant ca raportul de evaluare privind Romania „face referire la protocoalele clasificate incheiate intre Parchetul General si Serviciul Roman de Informatii”.

Paragraful la care se refera purtatorul de cuvant al GRECO este cuprins in nota de subsol cu nr. 18 si are urmatorul cuprins:

„De asemenea, GRECO constata cu regret ca recenta publicare a protocoalelor clasificate incheiate intre Parchetul General si Serviciul Roman de Informatii a ridicat intrebari cu privire la independenta parchetului si la admisibilitatea probelor obtinute in numeroase cazuri anticoruptie, subminand astfel credibilitatea eforturile anticoruptie anterioare extrem de apreciate. GRECO se refera la Decizia Curtii Constitutionale nr. 26/2019 din 16 ianuarie 2019, in care se constata ca astfel de practici incalca securitatea juridica a cetatenilor si a dispus ca toate parchetele si instantele din tara sa verifice in toate procesele in curs daca au fost respectate normele de procedura si sa fie luate masuri legale adecvate’”.

Modul in care GRECO face referire la protocoalele secrete dintre Parchetul General si SRI reflecta dezinteresul expertilor anti-coruptie pentru ceea ce reprezinta, in realitate, cea mai mare amenintare la adresa independentei justitiei din Romania in perioada post-comunista: implicarea secreta a serviciilor de informatii in actul de justitie.

In primul rand, referirea la protocoalele secrete este ascunsa discret intr-o nota de subsol la urmatoarul paragraf: „GRECO este preocupat de tensiunile politice continue in Romania in ceea ce priveste reformele sistemului judiciar, cu consecintele sale potential daunatoare pentru combaterea coruptiei”.

Cu alte cuvinte, expertii GRECO sunt in principal preocupati de „tensiuni” politice si consecinte „potential daunatoare” si doar ca nota de subsol la aceste „preocupari” amintesc de un FAPT ce a AVUT in concret consecinte extrem de grave, inclusiv asupra combaterii coruptiei.

In al doilea rand, mult mai grav, GRECO considera „regretabila” PUBLICAREA protocoalelor secrete PG-SRI, nu INCHEIEREA acestora.

Adica regretul expertilor anticoruptie nu a fost generat de faptul ca in baza unui protocol secret vreme de aproape 10 ani „efectuarea urmaririi penale se realizeaza in comun de procurori si reprezentantii serviciului secret, cu nerespectarea separatiei de competente intre cele doua structuri si a rolului constitutional, respectiv legal al fiecaruia in parte” (extras din dec. CCR 26/2019), ci regretul lor vine de la faptul ca acest protocol a devenit public!

Se vede ca pentru expertii care au scris acest raport si organismul care si l-a asumat, principiile transparentei si statului de drept au valorile inversate.

In al treilea rand, GRECO regreta ca prin publicarea acestor protocoale a fost subminata „credibilitatea eforturilor anticoruptie anterioare extrem de apreciate”.

Expertii GRECO par a fi mai preocupati ca si-au compromis credibilitatea, aplaudand ani de zile, alaturi de alte organisme, rezultatele anti-coruptiei din Romania, chiar facute cu incalcarea legii, decat de faptul ca cetatenilor romani le-au fost incalcate garantiile unui proces echitabil.

In al patrulea rand, expertii GRECO regreta decizia CCR si consecintele ei, uitand insa sa CONDAMNE actiunile Parchetului si ale SRI care au condus la aceasta decizie.

Nu in ultimul rand, rapoartele nu amintesc nici macar intr-o nota de subsol despre protocoalele incheiate de SRI cu CSM si Inspectia Judiciara, desi acestea au privit direct statutul si independenta judecatorilor si, desigur, a procurorilor, a caror independenta este in mod deosebit in atentia expertilor europeni.

Lipsa de rigoare si obiectivitate a modului in care expertii GRECO au facut aceasta analiza nu este, din pacate, o exceptie, fiind deja evident ca primordiale in astfel de evaluari sunt perceptiile, temerile, credibilitatea (adica aparenta) ori sloganele imbracate in principii pompos declarate si intr-o masura mult mai mica realitatea faptica, datele, problemele grave de sistem sau modul in care sunt respectate drepturile omului, desi aceastea din urma dau masura unei democratii.

Expertii GRECO se situeaza astfel in epoca post-adevar, in care faptele si datele nu mai conteaza in mod real. Depinde insa de fiecare persoana daca se informeaza si isi foloseste gandirea critica sau daca, dimpotriva, considera ca fiind de necombatut orice concluzii, din simplul motiv ca vin de la organisme europene.

Reiterez solicitarea adresata Ministrului Justitiei Ana Birchall de a prezenta o pozitie publica cu privire atat la erorile flagrante din aceste rapoarte GRECO, cat si cu privire la problemele ce ar fi trebui sa se regaseasca in raport, dar au fost in mod deliberat ignorate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.