Judecătorii de la Tribunalul Comercial Cluj au decis să aprobe atragerea răspunderii patrimoniale în privința arhitectului Mircea Dinculescu, acționar și administratorul unei firme de arhitectură, în prezent radiată. După ce a intrat în faliment, administratorul judiciar a găsit o ”gaură” de aproape 150.000 lei în conturile firmei. Mircea Dinculescu a fost condamnat în trecut la 3 ani cu suspendare pentru corupție.
Arhitectul Mircea Dinculescu împreună cu o colegă de profesie, Stanca Maria Daniela, au deținut firma, ADG Proiect care se ocupa de servicii de arhitectură. Treptat, Dinculescu a preluat acțiunile firmei, iar în 2019 a cerut ca societatea să intre în insolvență. În afară de Finanțele clujene, o singură societate mai avea de recuperat bani de pe urma acestei proceduri: Adamco Grup SRL. Și această firmă le aparținea tot celor doi arhitecți clujeni, Dinculescu și Stanca. La fel ca societatea ADG Proiect, și această societate a fost băgată în faliment, nu înainte ca Stanca și îi cedeze partenerului ei de afaceri pachetul de acțiuni.
Înainte de a intra în insolvență, firmele cu același acționariat s-au creditat între ele și nu au mai dat banii înapoi, astfel că doar Finanțele publice au avut de recuperat de pe urma procedurilor.
În vara anului trecut, DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE Cluj Napoca a cerut instanței ca arhitectului Mircea Dinculescu să îi fie atrasă răspunderea patrimonială pentru suma de 146.547,91 lei, care reprezintă pasivul societăţii ADG Proiect. În opinia reprezentanților Finanțelor clujene, ”trebuie angajată răspunderea civilă delictuală a administratorului societăţii pentru repararea prejudiciului produs, mai exact pentru plata sumelor înscrise în tabelul definitiv de creanţe”.
În cadrul procedurii de insolvență a ADG Proiect, administratorul judiciar a descoperit ”existența unor sume de bani în caserie, în cuantum de 168.416 lei, nepredate de către fostul administrator statutar (Mircea Dinculescu, n.red.), precum și existența unor creanțe nerecuperate, în cuantum de 35.720 lei”. În baza acestor date, finanțele clujene au formulat către instanță o cerere de antrenare a răspunderii fostului administrator, întemeiat pe nepredarea sumelor de bani înregistrate în caserie, și pe nerecuperarea creanțelor în cuantum de 35.720 lei.
Tribunalul Comercial Cluj a acceptat cererea de atragere a răspunderii patrimoniale în privința arhitectului Dinculescu.
”Este de reţinut că, astfel cum s-a relevat în precedent, în lumina prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 82/1991, administratorului statutar îi revenea responsabilitatea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii persoanei juridice, cu precizarea că, potrivit art. 73 alin. (1) lit. c) şi e) din Legea nr. 31/1990, „Administratorii sunt solidar răspunzători faţă de societate pentru: … c) existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere; … e) stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun”. (…) Pentru considerentele expuse, apreciind că sunt întrunite cerinţele de atragere a răspunderii pentru intrarea în insolvenţă (…) va obliga pârâtul Dinculescu Mircea în calitate de fost administrator statutar, să suporte pasivul debitoarei S.C. ADG Proiect S.R.L., până la concurenţa sumei de 146.657,91 lei”, arată soluția pe scurt a Tribunalului Comercial Cluj.
Dinculescu a contestat această decizie, dar la finele lunii trecute Curtea de Apel Cluj i-a respins acțiunea cu titlu definitiv.
Condamnat pentru mită
Arhitectul Mircea Dinculescu a făcut parte din Comisia Tehnică de Urbanism a județului Cluj și, ulterior, a ocupat funcția de arhitect șef al Municipiului Baia Mare.
El a fost trimis în judecată pentru că a cerut de 40.000 de lei de la un om de afaceri din Baia Mare.
”Dinculescu Mircea, în calitate de arhitect șef în cadrul Primăriei Baia Mare, a pretins de la inculpatul Vaida Florinel — Mihăiță bani și bunuri în valoare totală de 37.750 lei, din care a primit 300 euro și 100 lei.
Foloasele respective au fost pretinse și primite de inculpatul Dinculescu Mircea în vederea facilitării obținerii avizelor necesare pentru un imobil construit de omul de afaceri în municipiul Baia Mare, în condițiile în care arhitectul șef avea cunoștință despre faptul că acesta din urmă nu respectase proiectul de construcție, că modificase proiectul de structură și despre alte aspecte care impuneau demolarea construcției”, arată referatul procurorilor în baza căruia Dinculescu a fost judecat pentru corupție.
În urma procesului, el a fost condamnat la 3 ani cu suspendare și obligat să presteze 100 de zile de muncă în folosul comunității la Primăria Cluj Napoca.
”Pe durata termenului de supraveghere, inculpatul se va supune măsurilor prevăzute de art. 93 al. 1 din Codul penal şi va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 100 de zile, cu excepţia zilelor nelucrătoare, într-o instituţie publică din cadrul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, instituţia şi tipul de activitate urmând a fi stabilite de Serviciul de Probaţiune Cluj”, se arată în sentință.
Omul de afaceri Florin-Mihăiță Vaida, trimis în judecată alături de Dinculescu în același dosar instrumentat de procurorii DNA în iunie 2016, a fost și el condamnat pentru dare de mită la un 1 și 4 luni de închisoare. Instanţa a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de 2 ani la pachet cu prestarea a 60 de zile de muncă în folosul comunității la Primăria Baia Mare. Dinculescu este arhitectul care a executat proiectul unui bloc din cartierul Gruia din apropierea intersecției Șapte Străzi, care s-a edificat pe baza unei autorizații de construcții de extindere a unei case. După câțiva ani de la terminarea blocului, zidul de fațadă a casei respective, care fusese lăsat de formă, a fost demolat. Autorizația de construcție a fost semnată de primarul interimar din 2011, Radu Moisin, cu girul consilierilor locali care, puși în fața ilegalităților, s-au fâstâcit ca niște adolescenți acneici în fața unei matroane. Un comportament similar l-a avut și fostul Prefect Gheorghe Vușcan care a declarat că a atacat în instanță autorizația de construcție. Cu toate acestea, blocul de șapte etaje a fost edificat fără nicio problemă.
Mircea Dinculescu a fost asistent universitar și doctorand la Facultatea de Arhitectură din Cluj Napoca, dar a fost exclus pentru că nu își făcea treaba.
Motive pentru atragerea răspunderii patrimoniale
Deturnarea sau ascunderea unei părți a activului persoanei juridice se poate realiza prin fapte ilicite de natură contabilă, prin care o parte a activului sau bunuri individual determinate sunt ascunse terților sau folosite în alt scop decât cel al destinației lor normale. În această categorie de fapte pot intra ascunderea unor documente justificative ori modificarea naturii unui bun intrat în patrimoniul societății.
Mărirea, în mod fictiv, a pasivului societății, implică fapte ilicite de natură contabilă, cum ar fi falsificarea evidențelor, prin păstrarea unor datorii deja plătite, sau prin introducerea unor obligații inexistente.
De asemenea, managementul defectuos, săvârșit cu intenție, este sancționat cu atragerea răspunderii patrimoniale. Însă, persoana învinuită se poate apăra, susținând că nu a acționat cu intenție, iar sarcina probei revine reclamantului, fiind destul de dificil de dovedit această formă de vinovăție.
