Curtea de Apel Cluj a decis, la mijlocul acestei luni eliberarea de îndată a unui om de afaceri, Ioan Galiș, condamnat pentru evaziune fiscală. El a făcut parte dintr-o rețea infracțională la care era conectat și Dumitru Bode, de profesie vames și fratele ministrului de Interne Lucian Bode. De altfel, judecătorii și procurorii s-au făcut că scapă printre degete acuzațiile care planau asupra lui Bode. Inițial, Galiș a fost condamnat la patru ani de pușcărie alături de Ioan Huluban.
Judecătorii MARCU Stanca Ioana și MOLDOVAN Iuliana au decis să accepte contestația în anulare formulată de Ioan Galis, un om de afaceri din Sălaj condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru că a făcut parte dintr-o rețea infracțională în care erau implicați polițiști, un judecător și fratele lui Lucian Bode, ministru de Interne.
Pe de altă parte, cei doi judecători au decis să respingă contestația depusă de Ioan Huluban, un alt afacerist implicat în această evaziune, dar sursele din justiție spun că magistrații clujeni nu îl vor lăsa fără nicio speranță (!).
”(…) admite în principiu contestațiile în anulare formulate de condamnaţii Huluban Ioan şi Galiș Ioan împotriva deciziei penale nr. 1483/A/21.12.2020 pronunțate de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 1351/84/2016. Respinge cererea condamnatului Huluban Ioan de suspendare a executării pedepsei aplicate prin sentinţa penală nr. 141/11.12.2019 pronunţată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. 1351/84/2016, definitivă prin decizia penală nr. 1483/A/21.12.2020 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 1351/84/2016. Admite cererea condamnatului Galiș Ioan de suspendare a executării pedepsei aplicate prin sentinţa penală nr. 141/11.12.2019 pronunţată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. 1351/84/2016, definitivă prin decizia penală nr. 1483/A/21.12.2020 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 1351/84/2016. În temeiul art. 430 Cod Procedură Penală, dispune suspendarea executării pedepsei rezultante de 4 ani închisoare aplicate condamnatului Galiș Ioan prin sentinţa penală nr. 141/11.12.2019 pronunţată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. 1351/84/2016, definitivă prin decizia penală nr. 1483/A/21.12.2020 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 1351/84/2016. Dispune punerea de îndată în libertate a condamnatului Galiș Ioan de sub puterea mandatului de executare a pedepsei nr. 180/2019 din 21.12.2020 emis de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. 1351/84/2016, dacă nu este reţinut, arestat sau deţinut în altă cauză. Stabileşte termenul pentru judecarea contestaţiei în anulare în data de 27.09.2022 şi dispune citarea părţilor. Definitivă”, arată soluția pe scurt a celor doi magistrați.
Sintagma de ”punere de îndată în libertate” înseamnă că din momentul în care Curtea de Apel Cluj a luat această decizie, Galiș a și fost eliberat din pușcărie, fără ca procurorii sau oricine altcineva să poată contesta sau interveni în această decizie.
Dosar cu o miză de 5 milioane de euro
Ioan Galis și partenerul lui de afaceri, Ioan Huluban, au făcut parte dintr-o rețea complexă de evaziune fiscală care a produs un prejudiciu la bugetul statului în valoare de aproximativ 5 milioane de euro.
Din rețea au făcut parte Patrițiu Dărăban, fostul vicepreședinte al Tribunalului Sălaj, polițiști din zonă, fostul inspector școlar general, ex-consilier județean PNL și director al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Zalău, Ioan Abrudan, fratele deputatului liberal Lucian Bode, inspector vamal Dumitru Ioan Bode, Malvina Galiș, fiica omului de afaceri eliberat acum de judecătorii clujeni, și polițiștii, Vasile Zaha și Marius Fărcaș.
În momentul de față din tot lotul trimis în judecată mai suferă în spatele gratiilor doar Ioan Huluban, restul fiind achitați sau eliberați ”de îndată”, cum este cazul lui Galiș.
Chiar dacă, inițial, infracțiunile au fost cercetate și judecate de procurorii DIICOT și judecătorii din Sălaj, persoanele trimise în judecată au cerut strămutarea dosarului în instanțele clujene. Se pare că oamenii au intuit corect că justiția clujeană le-ar putea veni în ajutor: cererile de strămutare au fost acceptate, apoi a venit achitarea lor și, acum, eliberarea din pușcărie.
Una dintre ”mâinile de ajutor” a venit din partea judecătorului clujean Valentin Chitidean. În 2018, el a decis anularea rechizitoriului făcut de procurorii DIICOT Sălaj și a tuturor probelor din dosar
Tot în cursul acestui an, judecătorul Patrițiu Abrudan, ieșit la pensie între timp, a făcut la Curtea de Apel Cluj o plângerea împotriva Ministerului Finanțelor. Prin intermediul acestei acțiuni, el speră să obțină despăgubiri de la statul român pentru faptul că SRI a participat la interceptările făcute la cererea procurorilor atunci când Abrudan a fost cercetat, alături de ceilalți de inculpați pentru corupție.
Sunt mari șanse ca el să câștige procesul.
Cum funcționa rețeaua evazionistă
Potrivit rechizitoriului, inculpaţii, printre care şi un fost poliţist, se foloseau de unele societăţi fantomă, administrate de diverse persoane fără adăpost, pentru a regla activitatea contabilă în vederea evitării bugetului de stat. Banii obţinuţi din activităţile de evaziune fiscală şi delapidare intrau în posesia administratorilor societăţilor beneficiare, care controlau şi firmele fantomă. Potrivit magazin salajean.ro, unii administratori care figurau în acte, după efectuarea controalelor de către organele fiscale, au fost sancţionaţi fără să aibă cunoștință însă despre fraudele fiscale desfăşurate cu ajutorul acestor societăţi de către liderii grupării de crimă organizată. Astfel, aceste persoane erau transportate de către liderii grupării în municipiul Zalău, respectiv la notarul public, la Oficiul Registrului Comerţului, la diferite unităţi bancare, unde semnat actele de cesiune, de deschidere de conturi, ulterior actele societăţii fiind preluate de către membrii grupării, inclusiv cardurile bancare şi codurile PIN aferente. De asemenea, aceste persoane fără adăpost erau obligate să semneze chitanţe şi facturi fiscale în alb, contracte de prestări servicii, contracte de vânzare cumpărare, împuterniciri, acestea fiind folosite ulterior pentru desfăşurarea unor activităţi economice fictive, respectiv achiziţionarea de bunuri, prestări servicii sau vânzarea unor bunuri.
Un exemplu elocvent este preluarea unei societăţi comerciale de către o persoană fără adăpost din oraşul Tăşnad, județul Satu Mare, care trăia într-un garaj, fără apă curentă şi electricitate, singurul venit al acestuia fiind ajutorul social în sumă de 127 de lei. După semnarea actelor de cesiune şi eliberarea documentelor bancare, unul dintre liderii grupării a ridicat de la o unitate bancară cardul bancar întocmit pe numele persoanei fără adăpost, precum şi codul PIN. În perioada desfăşurării activităţii infracţionale pe această societate într-o singură lună liderii grupului de crimă organizată au rulat sume de zeci de mii de euro.
Afaceriștii au fost subcontractanți de Bechtel
Firmele celor doi oameni de afaceri, Ioan Huluban şi Ioan Galiş, au fost subcontractate de firma Bechtel pentru realizarea de lucrări la Autostrada Transilvania tronsonul Gilău – Turda. Însă la adresa firmelor au apărut plângeri vizavi de faptul că angajații nu și-au primit banii. Potrivit portalul autostrada-transilvania.ro, ”56 de şoferi de camioane de la o societate subcontractoare (Eurocard 2000) a companiei Bechtel, care construieşte Autostrada Transilvania, au oprit lucrul supăraţi că nu şi-au mai primit salariile de trei luni. Oamenii au oprit camioanele în apropiere de localitatea clujeană Lita. Unul dintre şoferi a declarat că este angajat al societăţii Eurocard 2000 Zalău şi că, de trei luni, nu şi-a mai primit salariul.
Judecătorii au pus bețe în roate dosarului
În cadrul Tribunalului Sălaj s-a ajuns la situația atipică în care nici un judecător al acestei instanțe nu a vrut să judece acest dosar de evaziune. Toți judecătorii au refuzat pe rând să judece acest caz, iar judecătorul de rezerva Nicolae Chiș, căruia i-a fost repartizat dosarul a ajuns din judecător martor în alt proces în care sunt judecați cei doi afaceriști.
De asemenea, pe parcursul dosarului, până să facă cereri de recuzare, judecătorii sălăjeni au încercat să pună bețe în roate dosarului. În luna aprilie, magistrații au considerat că au fost omise din rechizitoriu “elementele concrete de individualizare, de timp, loc, mijloace, scop” și au retrimis dosarul la DIICOT. Potrivit magazinsălăjean.ro, anchetatorii au remediat neregularitățile sesizate de către judecătorul de cameră preliminară și au trimis dosarul instanței. Judecătorul de cameră preliminară a invocat art. 346 din Noul Cod Penal care spune că “rechizitoriul este neregulamentar întocmit , iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut, dacă neregularitate atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitele judecății”, precum și art. 6 din CEDO, ce stipulează dreptul fiecărui individ la un proces echitabil.
