Judecatorii clujeni, „nevoiti” sa se explice in cazul Anghel

Conform procurorilor DNA, în campania electorală pentru alegerile locale din anul 2004, în urma cărora Cristian Anghel a fost reales primar, edilul a promis că va reabilita anumite locuinţe sociale, menţionând şi imobilul situat în str. Horea nr. 46 al municipiului Baia Mare. „Începând cu luna ianuarie a anului 2005, societatea comercială care avea în proprietate imobilul respectiv a făcut, pe mai multe canale, o ofertă de vânzare, inclusiv direct Primăriei. Deşi luase la cunoştinţă despre ofertă şi dispunea de date referitoare la valoarea de piaţă a imobilului aflat în stare de degradare, inculpatul a refuzat să demareze procedurile legale de cumpărare a acestui imobil. Drept urmare, proprietarul imobilului a decis să-l vândă la preţul de 150.000 euro unei asociaţii familiale, reprezentată de o persoană a cărei activitate, prin natura tranzacţiilor imobiliare, era bine cunoscută de reprezentanţii Primăriei. Deşi această vânzare nu fusese perfectată legal, la data de 27 iunie 2006, la iniţiativa lui Cristian Anghel, ea a fost adoptată Hotărârea Consiliului Local al municipiului Baia Mare privind achiziţionarea imobilului în cauză la preţul de 544.500 euro, în echivalent lei. Practic, ignorând adevăratul proprietar, Consiliul a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu o persoană care nu avea, la acel moment, calitatea de proprietar, (contractul de vânzare –cumpărare între societatea comercială, care făcuse iniţial oferta, şi asociaţia familială, urmând a fi încheiat abia la 26 iulie 2006). Deşi pentru efectuarea procedurilor de legalizare a contractului de vânzare-cumpărare fusese mandatată Direcţia Economică din cadrul Primăriei, la Biroul notarului public inculpatul s-a prezentat personal, singur, pentru semnarea contractului alături de vânzători”, arată rechizitoriul DNA. Procurorii mai arată că primarul din Baia Mare nu a făcut nici un demers pentru reabilitarea şi darea în folosinţă a imobilului.

Judecătorii mai greşesc, cu „premeditare”

Iniţial, Anghel a fost trimis în judecată la Judecătoria Baia Mare, însă aici magistraţii nu l-au găsit vinovat. Procurorii DNA au făcut recurs, dar nici judecătorii de la Tribunalul Maramureş nu au reuşit să vadă faptele penale de care este acuzat fostul edil din Baia Mare. În aceste două instanţe, magistraţii au concluzionat că prejudiciul de 400.000 de euro nu este unul concret. În expunerea celor de la DNA în faţa judecătorilor Curţii de Apel Cluj s-a arătat că Judecătoria Baia Mare şi Tribunalul Maramureş „au reţinut greşit faptul că primarul nu avea atribuţii în sensul achiziţionării imobilului şi că prejudiciul ar fi fost doar unul eventual, nu unul concret”.
Pentru ca întreaga afacere să fie cusută cât mai flagrant cu „aţă albă”, magistraţii primei instanţe din Baia Mare au arătat faptul că primarul nu avea atribuţii directe de achiziţionare a unui imobil, iar informarea asupra stării imobilului trebuie făcută de către viceprimar. “Inculpatul Anghel Cristian, în calitate de primar al municipiului Baia Mare, avea atribuţii clare în ceea ce priveşte cumpărarea de bunuri imobile, în mod special, în ce priveşte propunerea de achiziţie şi plăţile pentru achiziţiile menţionate, acesta fiind cel care, în calitate de ordonator principal de credite, efectuează plata. Inculpatul Anghel Cristian a fost de acord să dea o declaraţie în faţa instanţei de recurs, declaraţie în care a arătat că atribuţiile privind propunerea către Consiliul Local a achiziţiei de imobile erau delegate viceprimarului, astfel că apreciază că aceasta trebuia să prezinte situaţia imobilului şi din acest motiv nu a făcut alte verificări”, se arata în motivarea Curţii de Apel Cluj.
Însă, magistraţii clujeni au arătat că fişa de post a viceprimarului arată clar că datoria lui este să facă propunerile către primar, şi nu către Consiliul Local. În privinţa declaraţiilor lui Anghel, cum că imobilul a fost cumpărat în regim de urgenţă din cauza protestelor locatarilor, ameninţaţi de Liviu Chira că vor fi evacuaţi, acestea nu pot fi credibile pentru că primarul băimărean nu a făcut nicio verificare la faţa locului. “Protestul locatarilor se putea rezolva extrem de simplu, prin verificarea situaţiei juridice a acestora, iar dacă respectivele persoane deţineau contracte legale de închiriere, urma a se explica acestora faptul că pe durata valabilităţii contractelor, noul proprietar nu putea cere evacuarea lor”, arată motivarea instanţei clujene.

Pleiada primarilor penali

Dacă Anghel este ultimul primar condamnat până la închiderea acestei ediţii, înaintea lui se pot enumera peste 10 primari care au săvârşit sau au fost acuzaţi de comiterea unor fapte penale. În februarie, Mircea Gutău, primarul din Râmnicu Vâlcea, a fost condamnat alături de vicele său, Nicolae Dicu, la 3,5 ani pentru luare de mită. Gutău a cerut 50.000 de euro pentru avizarea unei construcţii şi şi-a trimis vicele pentru a-i lua. Dicu s-a întâlnit într-o toaletă cu omul de afaceri Constantin Popescu, care i-a dat doar 20.000 de euro. Din nefericire, marcaţi cu „Mită”. La începutul lunii martie, primarul din Craiova, Antonie Solomon, a fost arestat tot pentru mită şi fals intelectual. Solomon a primit o mită de 50.000 de euro de la un acţionar principal al firmei PIC din Piteşti pentru a emite o autorizaţiei de construire a unui hypermarket PIC la Craiova. Edilul din Bacău, Dumitru Sechelariu a fost şi el arestat. Această veste l-a tulburat atât de mult încât la aflarea ei a fost nevoit să se interneze la terapie intensiva datorita faptului că a intrat în şoc la aflarea vestii că va fi reţinut. Sechelariu a fost reţinut pentru cumpărare de influenţă, după ce a încercat să dea mită unor judecători, prin intermediul directorului firmei de transport public din Bacău, că să primească un rezultat favorabil într-un dosar. Primarul comunei Apold din judeţul Mureş, Niculae Colceriu, a fost condamnat la un an şi opt luni cu suspendare pentru luare de mită. Acesta a fost acuzat că ar fi pretins 6 milioane de lei de la un coşar din comună pentru a întreţine toate coşurilor şcolilor. În ciuda faptului că a fost condamnat, Colceriu a rămas în funcţie la primăria mureşeană, fiind recunoscut faptul că dacă pui mâna pe coşar vei avea noroc.
Primarul comunei Horia, din judeţul Tulcea, a fost trimis în judecată de DNA  pentru fraudarea fondurilor europene. Conform sentinţei penale a Judecătoriei Tulcea, Dutoiu a refuzat să încheie un contract cu o firmă care a concesionat prin licitaţie un teren ce aparţine domeniului public şi a închiriat abuziv respectivul teren altei firme.
În judeţul Alba, trei primari au fost condamnaţi. În 2007, primarul Jidvei, Ioan Horhat, a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru deturnare de fonduri. Cauza se referea la proiectul „O viaţă mai bună pentru romi“, în valoare de 42.510 euro. Primarul s-a inclus şi pe el în proiect şi a încasat ilegal un salariu de aproximativ 1.000 de lei pe perioada celor zece luni cât a durat aplicarea proiectului. Apoi, fostul primar din Roşia Montana, Virgil Narita, a primit un an de închisoare cu suspendare, după ce a agresat-o fizic în sediul primăriei pe Sorina Furdui, consilier juridic al instituţiei. Ex-primarul din comuna Ciuruleasa, Ioan Mihalachi s-a ales cu o pedeapsă de cinci ani cu executare, pedeapsă pronunţată pentru fals în 72 de înscrisuri, cu ajutorul cărora a încercat să deconteze 621.012 de lei. Primarul comunei buzoiene Râmnicelu, Neculai Jugaru, a fost condamnat de Curtea de Apel Ploieşti la trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz in serviciu. Buzoianul este acuzat că, în calitate de manager al unui proiect finanţat din fonduri Phare pentru romi, ar fi obţinut nelegal circa 34.000 de euro. Fostul primar din localitatea ieşeana Popeşti, a fost condamnat la patru ani şi jumătate de închisoare pentru deturnare de fonduri europene şi abuz în serviciu. Klaus Johannis, primarul din Sibiu, are în prezent câteva dosare la DNA în care este acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice, de înşelăciune şi delapidare. În judeţul Cluj, cel mai recent primar arestat este Petre Coste, primarul din Jucu. Coste a fost prins în flagrant la în timp ce lua o mită de 10.000 de euro de la un afacerist local, Adrian Muntean.

Cristian Anghel ocupă funcţia de primar în Baia Mare încă din 1993, de atunci fiind reales constat la scaunul de primar al municipiului. Dacă la primul mandat, Anghel a candidat ca independent, după aceea el a obţinut voturile băimărenilor fiind susţinut de liberalii locali. Ulterior, el a avansat pe treptele PNL, deţinând în timpul mandatului lui Crin Antonescu funcţia de vicepreşedinte PNL la nivel naţional. În momentul de faţă, Cristian Anghel este preşedintele filialei judeţene a PNL în Maramureş.

Ştefan Trandafir