Judecatorii salvati de Pactul pentru Justitie

Documentul a fost semnat de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, Asociaţia Magistraţilor din România, Reţeaua Naţională a Adunărilor Generale ale judecătorilor, Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Din partea partidelor politice au semnat PNL şi PSD. Astfel, din punctul de vedere al politicienilor, semnarea pactului echivalează cu încetarea protestelor magistraţilor. „Vreau să asigur pe toată lumea de seriozitatea acestui demers. Salut faptul că aţi decis ca gestul de protest să înceteze”, a declarat, la momentul respectiv, Mircea Geoană, preşedintele PSD.

Soluţie pentru salvarea justiţiei

„Prin adunările generale care au avut loc, judecătorii şi-au reafirmat dorinţa de rezolvare rapidă a blocajului actual prin apelul raţional la dialog real şi constructiv, urmat de soluţii concrete, dând astfel mandat expres de reprezentare unor judecători pentru discuţiile în legătură cu elaborarea unui Pact Naţional pentru Justiţie, care să identifice soluţiile practice pentru garantarea efectivă a independenţei justiţiei în România şi să aşeze în limite constituţionale maifestările şi interacţiunile dintre cele trei puteri fundamentale în stat”, se arată în comunicatul emis de Reţeaua Naţională a Adunărilor Generale ale Judecătorilor (RNAG). Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, consideră că Pactul pentru Justiţie este „o idee generoasă” pe care MJ o susţine, adăugând faptul că aceasta a fost formulată şi în anul 2008, de către minister. Potrivit senatorului Iulian Urban, „acest Pact este Biblia după care se va norma şi implementa amplul proiect la nivel politic şi decizional în ţara noastră, care trebuie să ducă Justiţia din România, cu adevărat, în mileniul III al unei Europe unite şi moderne”.

Judecătorii clujeni speră la soluţii

Judecătorii Tribunalului Cluj au decis suspendarea protestelor şi reluarea activităţii începând cu 28 septembrie, până la data finalizării lucrărilor la Pactul pentru Justiţie. „Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Tribunalului Cluj a hotărât suspendarea protestului început la data de 1 septembrie şi reluarea activităţii începând cu data de 28 septembrie 2009, până la data finalizării lucrărilor Comisiei parlamentare privind Pactul pentru Justiţie”, se arată în comunicat. Judecătorii de la Curtea de Apel Cluj sunt în asentimentul colegilor de la Tribunal, aceştia suspendând protestele până la încheierea Pactului. „Judecătorii Curţii de Apel Cluj salută înţelegerea de stabilire a principiilor Pactului pentru Justiţie, precum şi constituirea de către Parlamentul României a Comisiei comune speciale pentru analizarea crizei intervenite în funcţionarea justiţiei, apreciind că, în sfârşit, Puterea legislativă a dat dovadă de deschidere pentru cunoaşterea şi rezolvarea problemelor structurale grave ale sistemului judiciar. Judecătorii Curţii de Apel Cluj îşi exprimă speranţa că, prin înţelegerea încheiată ieri, s-a constituit o premiză a repunerii în normalitate a sistemului judiciar, rămânând ca, prin încheierea într-un timp cât mai scurt a Pactului pentru Justiţie, să se ajungă la identificarea de soluţii concrete, legislative şi administrative, care să angajeze şi să consolideze Statutul constituţional al puterii judecătoreşti în ansamblu şi al fiecărui judecător şi procuror în parte”, se arată în comunicatul Curţii de Apel Cluj.

Importanţa Pactului

Comisia  specială care va analiza criza intervenită în funcţionarea justiţiei este formată din 15 parlamentari, potrivit hotărârii adoptate de Parlament, preşedintele fiind Florin Iordache (PSD) şi vicepreşedinte senatorul Iulian Urban. „Pactul pentru Justiţie constituie, practic, garanţia pe care şi-o asumă întreaga clasă politică românească, toate partidele politice din România, ca, în sfârşit, Justiţia să fie pusă pe acel loc de importanţă vitală care să ne reamintească tuturor faptul că niciuna din ramurile economiei naţionale, niciuna din puterile dintr-un stat de drept, nu pot funcţiona dacă Justiţia este gripată. Se constituie, de asemenea, într-o garanţie absolută pentru magistraţi, ca, începând de la data asumării acestui Pact, s-a înţeles în sfârşit importanţa muncii pe care aceştia o desfăşoară în serviciul comunităţii civile şi comerciale din ţara noastră”, a declarat Iulian Urban.  De asemenea, deputatul PSD, Adrian Năstase, este de părere că înfiinţarea unei comisii parlamentare speciale pentru Justiţie va duce la rezolvarea situaţiei din instanţe şi la găsirea unei soluţii pentru rezolvarea crizei din sistemul judiciar.

Independenţa Justiţiei

S-a convenit faptul că principiile pe care se va construi Pactul pentru Justiţie sunt prevăzute în Recomandarea R (94) a Comitetului de Miniştri al statelor membre privind independenţa, eficienţa şi rolul judecătorilor, precum şi principiile fundamentale cu privire la independenţa sistemului judiciar. Astfel, în ceea ce priveşte independenţa Justiţiei, aceasta trebuie să reprezinte o garanţie pentru justiţiabil cu privire la calitatea şi corectitudinea actului de justiţie şi nu un privilegiu al magistraţilor. De asemenea, sistemul judiciar poate fi vulnerabil şi dependent de celelelate puteri ale statului în situaţia unei finanţări insuficiente.

Finanţarea sistemului

În vederea dimensionării corecte a resurselor necesare pentru buna funcţionare a sistemului judiciar este necesară realizarea unei analize de nevoi care să pună în evidenţă în mod distinct necesarul de resurse aferent funcţionării şi dezvoltării acestora. Această analiză de nevoi trebuie să aibă în vedere realizarea unei normări a muncii necesare şi raportarea acesteia la numărul de posturi existente şi la cele necesare, atât din perspectiva magistraţilor, cât şi a personalului auxiliar. De asemenea, bugetul trebuie să acopere şi cheltuielile de dezvoltare a sistemului şi să asigure o finanţare adecvată pentru un act de justiţie eficient.

Relaţia justiţiei cu alte puteri ale statului
CSM va fi consultat, în mod obligatoriu, pentru legalitatea procedurii de elaborare şi adoptare a proiectelor de acte normative în relaţia cu puterea judecătorească de către puterea executivă şi cea legislativă pe baza unui aviz în privinţa proiectelor de acte normative care interesează activitatea sistemului judiciar. Un alt principiu este stabilirea unui mecanism de evaluare periodică şi monitorizare permanentă a relaţiilor între puteri.

Beatrice Golondzac