Judecătorii se codesc în “tunul” ADRNV

Magistraţii clujeni au amânat pentru a doua oară pronunţarea în cazului fraudei de circa 2,5 milioane de euro date de contabila şefă a Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord Vest. Conform unor informaţii confidenţiale din cadrul palatului de justiţie, aceste amânări au loc pentru că, pe de o parte, judecătorii vor să atragă o parte din răspunderea patrimonială asupra fostului şef al instituţiei, Claudiu Coşier, iar pe de altă parte, el încearcă să tragă o serie de “iţe” pentru a scăpa.

Chiar dacă fostul contabil de la ADRNV, Cosmina Druţă, a recunoscut în faţa judecătorilor că a fraudat instituţia la care lucra, magistraţii clujeni au amânat pentru a doua oară să emită o sentinţă în acest proces. La ultimul termen al procesului, avocaţii contabilei au cerut ca judecătorii să fie îngăduitori cu Druţă şi să ţină cont de faptul că a recunoscut fapta, iar pentru soţul ei, Vasile Naica, apărătorii au cerut pedeapsa cu suspendare. De asemenea, dacă procurorii DNA au cerut dizolvarea firmei prin care Druţă a realizat frauda, avocaţii au cerut respingerea acestei cereri şi administrarea unei amenzi penale.

Chiar dacă lucrurile par clare în această privinţă, magistraţii au amânat pronunţarea unei sentinţe în acest caz. O sursă din cadrul palatului de justiţie a dezvăluit faptul că, de fapt, lucrurile sunt un pic mai complicate. Pe de o parte, magistraţii ar lua în calcul atragerea răspunderii patrimoniale asupra fostului şef al ADRNV, Claudiu Coşier, care, din punct de vedere juridic, ar putea suporta consecinţe. De asemenea, magistraţii trebuie să se decidă şi asupra unui raport făcut de juriştii ADRNV în care se arată că, de fapt, frauda se ridică la circa 4,5 milioane de euro, adică dublul sumei stabilite ca prejudiciu de procurorii DNA.

În acelaşi timp, ADRNV şi Institutul Regional pentru Cercetare, Educaţie şi Transfer Tehnologic  (IRCETT) au încercat în mai multe licitaţii să vândă apartamentele cumpărate de Druţă cu banii fraudaţi, dar până acum nu s-a oferit nici un cumpărător. Druţă a cumpărat circa 30 de apartamente în Floreşti pe care le-a vândut până să fie arestată. După ce a fost arestată, Druţă mai deţinea 13 locuinţe, 8 locuri de parcare, o maşină de lux şi două kilograme de aur. Bunurile au trecut în proprietatea ADRNV, însă instituţia nu a reuşit să le valorifice. Pentru a recupera banii, oficialii ADRNV au declarat că se gândesc să înceapă derularea unei proceduri de atribuire directă, caz în care se pot trage o serie de sfori.

Coşier spune că nu poate fi tras la răspundere

Cosmina Druţă a început să mute banii din conturile agenţiei în cele ale firmei sale din anul 2009, iar conform modului de operare, instituţia pare că este condusă de un birou gol. Chiar şi după ce frauda a fost dovedită, pe vremea când mai era şef al Agenţiei, Claudiu Coşier declara că nu îşi asumă nici o răspundere.

„Considerăm că nu se poate reţine culpa ADR Nord-Vest în acest caz întrucât procedurile prevăzute în mecanismele de control existente au fost respectate. Fiind la acest punct trebuie să precizăm faptul că încă nu ştim care este exact prejudiciul total şi nici natura exactă a acestuia, urmând să fie clarificate aceste aspecte în perioada următoare. În paralel luăm măsuri pentru a ne îndeplini toate obligaţiile. În fapt, trebuie precizat că sumele sustrase prin înşelăciune ne-au fost sustrase nouă, Agenţiei de Dezvoltare Regională  Nord-Vest şi nu sunt fonduri europene încasate (de exemplu ca şi prefinanţări) şi apoi deturnate. Nu vom accepta ca imaginea noastră să fie pătată. Nu suntem dispuşi să fim judecaţi pentru faptele contabilei”, declara Coşier într-o serie de conferinţe de presă ţinute după ce cazul de fraudă a fost făcut public în presă.

El a mai adăugat că „în primul rând precizăm faptul că plângerea penală a fost întocmită de noi. Am procedat în acest fel întrucât de la început, fără încă a cunoaşte dimensiunea faptelor penale, am considerat necesar să facem plângerea penală cât mai repede, atât pentru a reduce impactul fenomenului infracţional cât şi pentru a spori şansele de recuperare a prejudiciului”.

Angajată cu pile, jongler cu conturi

Conform DNA, “Druţă Cosmina a profitat de calitatea de angajată a ADR Nord –Vest şi S.C. IRCETT S.A., cu drept de a depune instrumente de plată la bancă şi trezorerie, de a ridica extrase de cont şi de a completa ordine de plată, astfel încât, în perioada ianuarie 2011-iulie 2012, cu complicitatea soţului său, Naica Vasile, a falsificat ordine de plată în baza cărora suma totală de 7.667,212,88 lei (1,8 milioane euro) a fost transferată din contul celor doua instituţii la care inculpata era contabil în contul S.C. VANGHER S.R.L, societate la care inculpata era asociat şi administrator.

Druţă Cosmina a falsificat ordinele de plata atât prin inserarea de menţiuni care nu aveau la bază existenţa unor raporturi de natură contractuală, cât şi prin falsificarea semnăturii unor persoane cu funcţii de conducere din cadrul ADR Nord Vest sau S.C. IRCETT S.A.

Totodată, pentru a masca modalitatea frauduloasă în care banii au fost transferaţi în contul S.C. VANGHER S.R.L, inculpata Druţă Cosmina a falsificat, în perioada în cauză, toate extrasele de cont, de la bancă şi de la trezorerie, pe care le-a depus în contabilitatea ADR Nord–Vest şi S.C. IRCETT S.A.

Pentru a ascunde originea ilicită a transferurilor de bani în contul S.C. VANGHER S.R.L., inculpata Druţă Cosmina şi învinuitul Naica Vasile, în calitate de administratori ai S.C. VANGHER S.R.L. au emis facturi care reflectau operaţiuni comerciale fictive pentru fiecare transfer în contul S.C. VANGHER S.R.L., operaţiuni pe care le-au înregistrat în contabilitatea acestei societăţi comerciale. În cauză se efectuează acte de urmărire penală şi faţă NAICA VASILE, asociat şi administrator la S.C. VANGHER S.R.L, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de complicitate la înşelăciune şi spălare de bani, ambele în formă continuată”, arată procurorii DNA Cluj. Conform procurorului DNA, frauda făcută de contabilul ADRNV poate pune în pericol chiar existenţa instituţiei, iar în această perioadă, în cadrul Consiliului Judeţean Cluj se pune problema modului în care autorităţile locale pot acoperi banii furaţi.

Răzvan Robu