Judecătorii şi procurorii clujeni nu dau doi bani pe ANI

Parlamentarii şi magistraţii clujeni aveau termen până pe 15 iunie pentru depunerea declaraţiilor de avere şi interese, dar până acum, doar cele ale consilierilor locali au fost făcute publice. Consilierii judeţeni şi parlamentarii aşteaptă promulgarea noii Legi ANI, care a trecut săptămâna aceasta de Camera Deputaţilor. După ce Curtea Constituţională a declarat legea neconstituţională, preşedintele a trimis-o spre amendare în Parlament. Cu toate acestea, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a stabilit că declaraţiile trebuiau depuse în termen la ANI.

Dintre politicienii clujeni, doar consilierii locali şi-au depus şi şi-au făcut publice declaraţiile de avere pe 2009, pentru a căror depunere termenul limită a fost 15 iunie. Parlamentarii clujeni şi consilierii judeţeni nu au, de asemenea, declaraţiile pe 2009 publicate pe site-urile instituţiilor de care aparţin, iar în rândul magistraţilor, doar câţiva şi-au amintit să depună declaraţiile de avere şi interese anul acesta.

Consilierii locali, cu declaraţia la vedere

Cei mai conştiincioşi dintre reprezentanţii clujenilor, consilierii locali şi-au şi depus declaraţiile de avere la timp şi le-au şi publicat pe site-ul Primăriei. Aici se menţionează: „Curtea Constituţională, prin Decizia 415/24.04.2010, a admis excepţia de neconstituţionalitate a art. 11, literele e, f şi g, din Legea 144/2007. Declaraţiile de interese şi avere depuse la serviciul de specialitate după această dată, vor fi publicate pe pagina de web după promulgarea legii, sau cu acordul scris”. Cu toate acestea, cu excepţia Steluţei Cătăniciu de la PNL, consilierii şi-au declarat proprietăţile şi veniturile, unii mai serioşi decât alţii. Gazeta de Cluj va prezintă pe scurt conţinutul câtorva dintre declaraţiile de avere şi de interese ale consilierilor locali Cluj-Napoca.
Laszlo Attila a câştigat, ca şi viceprimar, 46.126 lei anul trecut. Alături de soţia sa, deţine teren şi case atât în Cluj-Napoca, cât şi în localitatea Mărculeni. Celălalt viceprimar, Radu Moisin nu deţine decât două autoturisme şi declară ca venit doar salariul de la administraţia locală, de 43.591 lei pentru postul de viceprimar şi 664 de lei pentru cel de consilier local.
Consiliera PD-L Brânduşa Chiorean a achiziţionat anul trecut două terenuri extravilane de câte 1.500 mp în Feleac, dar menţionează ca venit doar salariul de director la Univers T, de aproximativ 50.000 de lei pe an. Consilierul motociclist Adrian Popa, tot de la PD-L, este director la Real Invest şi deţine împreună cu soţia sa două imobile în Cluj-Napoca. Teofil Peter, de la PNL, are în proprietate un apartament în Bucureşti, pe care îl închiriază, dar în legătură cu celelalte venituri ale sale nu ne putem face vreo idee pentru că sunt „conform fişei fiscale”.
Remus Lăpuşan, preşedintele PSD Cluj şi-a depus declaraţia de avere în ultimul moment, pe 15 iunie. Acesta este director la firma de asigurări Uniqa, de unde câştigă 88.000 de lei anual. Cu toate acestea, Lăpuşan deţine doar un apartament, spre deosebire de ceilalţi colegi ai săi. Vicepreşedintele PSD Cluj-Napoca, Gheorghe Vuşcan, şi-a depus declaraţia de avere încă din luna martie. Acesta declară terenurile şi locuinţele pe care le deţine împreună cu soţia, dar salariul de la Universitatea Tehnică este „conform fişei fiscale”.

La Parlament şi Consiliul Judeţean se aşteaptă promulgarea legii

Consilierii judeţeni au depus declaraţiile la Agenţia Naţională pentru integritate, ne-au declarat surse din cadrul instituţiei, dar li s-a recomandat să aştepte cu publicarea acestora până la promulgarea legii ANI modificată.
Dacă aruncăm o privire peste declaraţiile de anul trecut, putem constata că la Consiliul Judeţean se câştigă mai puţin decât la local. Cel puţin vicepreşedinţii, Radu Bica şi Fekete Emoke au o indemnizaţie anuală de doar 25.000 de lei. Spre deosebire de colegii lor, consilierii judeţeni nu doar că au o remuneraţie mai redusă, ci sunt mai modeşti şi în ceea ce priveşte numărul de proprietăţi. Ioan Bota deţine o casă la Huedin, unde este institutor la la Grupul Şcolar Huedin şi la Palatul Copiilor. Dorel Canta are un apartament în Cluj şi o casă de vacanţă în Apahida, dar nu deţine nici un autoturism. Alexandru Coroian, de la PDL, are un apartament în Cluj-Napoca, iar singurul venit pe lângă retribuţia de la Consiliul Judeţean este salariul de la Romtelecom. Mihai Szeplekan are o declaraţie similară, el fiind angajat la două regii, RADP şi RADJ, şi administrator al aeroportului Cluj, de unde a câştigat, în total în 2008, 21.600 de lei. Colegul său liberal, Ioan Petran, stă mai bine la capitolul proprietăţi, cu un apartament şi două case în Cluj-Napoca, dar cu un venit mai redus, de la Universitatea Tehnică şi Inspectoratul de Stat în Construcţii Cluj.
Parlamentarii clujeni probabil aşteaptă, la fel ca şi colegii lor de la Consiliul Judeţean, promulgarea noii Legi ANI înainte de a-şi face publice declaraţiile de avere. Nici pe site-ul Camerei Deputaţilor, nici pe cel al Senatului nu au apărut declaraţiile de avere şi de interese. Contactat de Gazeta de Cluj, deputatul PDL Daniel Buda ne-a declarat că declaraţiile membrilor Camerei au fost depuse la ANI, dar probabil nu au fost încă făcute publice de către aceştia şi urcate pe site. Toate declaraţiile disponibile pe site-ul Senatului datează de anul trecut, deci tot ce ne rămâne de făcut este să aşteptăm blurarea datelor personale din formulare şi apariţia lor în mediul virtual.

Procurorii şi judecătorii

Magistraţii clujeni nu s-au grăbit nici ei să respecte prevederile legii cu situaţie incertă. De la Parchetul Curţii de Apel Cluj sau Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, nici un procuror nu şi-a depus declaraţia de avere şi de interese. La Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj, trei procurori au depus declaraţiile în luna februarie: Kozma Bartok Szende Zenko, Theodor Pavelescu şi Renyi Erika. Nici unul dintre aceştia nu avea mare lucru de declarat, câte un apartament şi o maşină şi salariul de procuror. Colegii lor nu s-au deranjat nici atât de la începutul anului.
Judecătorii sunt ceva mai conştiincioşi. Din toţi judecătorii de la Curtea de Apel Cluj, 13 şi-au depus anul acesta declaraţiile pentru anul 2009. La fel, judecătorii nu au de declarat interese, iar în ceea ce priveşte proprietăţile şi veniturile, nici nu se compară cu politicienii. La Tribunalul Comercial o singură persoană a depus anul acesta vreo declaraţie, la Tribunalul Cluj doar doi, iar la Judecătoria Cluj-Napoca cinci judecători au publicat anul acesta formularele completate.

Comisia juridică a decis că declaraţiile trebuie depuse

Cu toate că legea ANI a fost declarată neconstituţională, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a decis ca deputaţii şi funcţionarii parlamentari să completeze declaraţiile de avere şi cele de interese până pe data de 15 iunie, pe formularele prevăzute de varianta actuală a legii. Comisiei i s-a cerut un punct de vedere de către Biroul Permanent al Camerei după ce preşedintele a cerut reexaminarea noii Legi ANI. Preşedintele Comisiei, Daniel Buda a propus ca termenul pentru depunerea declaraţiilor din legea veche, de 15 iunie, să fie respectat, iar formularele să fie aceleaşi ca şi până acum.
În cadrul discuţiilor din Comisie, deputatul PSD Florin Iordache a considerat, în schimb, că dacă formularul poate fi păstrat, este discutabil în ce măsură declaraţiile mai pot fi afişate pe site, luând în considerare decizia Curţii Constituţionale privind legea ANI: „Rămâne formularul în vigoare, singura observaţie este că trebuie să ţinem cont de decizia CCR în ceea ce priveşte publicarea pe site. Un deputat poate cere expres să fie făcută publică, dar fără această cerere trebuie să stea în plic închis la secretarul general al Camerei”.
Mihail Boldea a subliniat că trebuie respectată decizia Curţii Constituţionale astfel încât adresele celor care completează declaraţiile să nu mai fie făcute publice. Deputatul PNL Alina Gorghiu a precizat că parlamentarii sunt obligaţi prin Statut, care nu a fost declarat neconstituţional, să facă publice declaraţiile de avere şi de interse. Silvestru Lup a arătat, în schimb, că în decizia Curţii privind Agenţiei Naţională de Integritate se menţionează explicit că sunt lovite de neconstituţionalitate şi textele similare din alte legi. „Decizia CCR face referire la publicarea de către ANI, nu de către noi. Dacă vrem să corelam Statutul cu decizia CCR ar trebui să facem o iniţiativă legislativă”, a replicat Gorghiu.
Daniel Buda a stabilit într-un final că declaraţiile vor trebui completate până pe 15 iunie, pe vechile formulare, însă punctele de vedere ale deputaţilor jurişti privind publicarea au fost toate consemnate şi trimise ca atare Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor. Publicarea urmează să fie reglementată în urma reexaminării noii legi ANI, pe care Comisia juridică a decis să o amâne pentru ca membrii Comisiei juridice să aibă timp suficient să studieze textul reeexaminării.

Legea ANI amendată a trecut de Camera Deputaţilor

Preşedintele a retrimis în Parlament noua lege ANI, după ce aceasta a fost declarată neconsituţională. Camera Deputatilor a fost primul for sesizat. Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a dat aviz favorabil cererii de reexaminare a Legii privind Agenţia Naţională de Integritate, iar raportul său a intrat în dezbaterea plenului marţi şi a fost votat joi. Camera Deputatilor a votat pe articole varianta reexaminată a Legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, fără a avea loc dezbateri generale. Grupurile parlamentare nu şi-au exprimat în plen poziţia faţă de acest proiect şi au ascultat doar poziţia Comisiei juridice exprimată prin raportul lecturat de deputatul PD-L Gabriel Andronache.
„Toate obiecţiile preşedintelui au fost însuşite întocmai, şi s-a amendat proiectul de lege conform observaţiilor venite, inclusiv cea legată de introducerea, în declaraţia de interese, a unei rubrici în care vor fi trecute toate contractele pe care demnitarul, soţul, parinţii sau copiii majori le au cu statul”, a declarat Daniel Buda, preşedintele Comisiei. Acesta a mai arătat că în comisie s-a stabilit şi un termen de 30 de zile în care demnitarii trebuie să-şi depună declaraţiile de avere şi interese pe noua lege.
Horia Georgescu, secretarul general al ANI a afirmat, de asemenea, că în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor „au fost luate în considerare elementele din cererea de reexaminare a preşedintelui. Au fost reintroduse comisiile de cercetare a averii de pe legea 115/1996. A fost introdus termenul de trei ani şi nu de un an cum era în vechea lege, obligativitatea pentru candidaţii pentru alegerile locale şi generale de a-şi depune declaraţiile de avere şi de interese precum şi o noutate – declararea contractelor din bani publici pentru persoanele obligate de lege să-şi depună declaraţii de avere şi de interese”.

Un singur formular pentru declaraţia de avere

Deputaţii din Comisie au stabilit că activitatea de analiză a inspectorilor ANI se efectuează pe durata exercitării funcţiilor şi demnităţilor publice, precum şi în decursul a trei ani după încetarea acestora, potrivit recomandării şefului statului. Potrivit textului nou, dacă în termen de 10 zile de la primirea declaraţiei de avere şi a declaraţiei de interese, persoanele responsabile sesizează deficienţe în completarea acestora, vor recomanda, în scris, persoanei în cauză rectificarea declaraţiei de avere şi/sau a declaraţiei de interese, în termen de cel mult 90 de zile de la transmiterea recomandării.
Comisia juridică a Camerei Deputatilor a decis unanim ca demnitarii să completeze câte o singură declaraţie de avere, respectiv interese, iar, înainte de a fi publicate pe site-ul instituţiilor, datele cu caracter personal să fie anonimizate. Iniţial, Ministerul Justiţiei a susţinut completarea a două tipuri de formulare pentru declaraţia de avere, respectiv interese, câte unul pentru uzul ANI şi unul, care să nu conţină date cu caracter personal, pentru public, iar reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Integritate au pledat pentru păstrarea formularelor actuale, cu blurarea elementelor cu caracter personal înainte de a fi publicate pe site-urile instituţiilor.
„Cred că un mare câştig a fost că s-a trecut la un singur tip de formulare foarte similar cu declaraţiile de avere şi de interese care au fost valabile până acum prin simpla anonimizare a adresei, a semnăturii şi a codului numeric personal care reprezintă datele private de care făcea vorbire Curtea Constituţională. Aspectele menţionate în cererea de reexaminare a preşedintelui au fost remediate şi ANI va putea desfăşura activităţi eficiente de control şi analiză a averii”, a precizat la finalul şedintei secretarul general al ANI Horia Georgescu.

Diana Gabor