Judecatoriile clujene, „lovite” de criza

În condiţiile în care tot mai mulţi magistraţi renunţă la slujbele lor din cauza crizei apărute în justiţie, remuneraţia magistraţilor va avea, în viitorul apropiat, un efect descurajator cu privire la păstrarea magistraţilor în sistem şi va fi un impediment în absorbţia unor resurse umane calificate. Faptul că salariile sunt extrem de mici, iar fondurile alocate justiţiei se reduc constant, va face ca, invariabil, o parte importantă din magistraţi să părăsească instanţele şi să se reorienteze, cel mai probabil, spre profesia de avocat. Se pare că pericolul blocării funcţionării sistemului juridic va fi iminent. Potrivit Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, remuneraţia unui judecător stagiar va fi, cu siguranţă, inferioară încasărilor realizate, pentru apărarea asigurată din oficiu, în cauze penale, de către un avocat stagiar. „Acelaşi judecător stagiar nu va beneficia nici de o normă de dosare similară normei didactice şi nici de timpul liber şi tichetele aferente, echivalente celor de care se bucură un profesor în timpul vacanţelor şcolare”, a declarat judecătorul Dragoş Călin, reprezentant al UNJR.

Justiţia, un sistem subfinanţat

Începând din 2007, bugetul alocat instanţelor din toată ţara este în scădere. Uniunea Naţională a Judecătorilor din România constată, fără putinţă, că instabilitatea legislativă şi lipsa asigurării unui cadru salarial corespunzător pentru 6000 de magistraţi, pe fondul subfinanţării sistemului şi crizei acute de resurse umane, sunt elementele ce nu pot contribui la realizarea unei justiţii eficiente, singura garanţie a unui stat de drept. De un sistem subfinaţat se plâng şi magistraţii clujeni, care, pe lângă faptul că sunt puţini, au în fiecare zi sute de dosare de rezolvat, iar munca nu le este plătită corespunzător. Cu toate că ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat că justiţia nu este în criză, situaţia actuală din cadrul tribunalelor nu este deloc „roz”. Magistraţii clujeni sunt de părere că, în justiţie, criza se adânceşte şi nu văd nici o soluţie care să îi poată scoate din acest impas. Fondurile sunt tot mai mici, volumul de muncă tot mai mare, iar blocajul total bate la uşă.

Justiţia clujeană tot mai săracă

Lipsa fondurilor atacă nu doar magistraţii, ci şi oamenii de rând, care vor fi nevoiţi să aştepte mult timp pentru redactarea şedinţelor sau eliberarea certificatelor de grefă, tocmai pentru că, în unele instanţe clujene, nu există bani pentru a cumpăra toner sau foi pentru imprimante. Un astfel de caz s-a întâmplat în urmă cu câteva săptâmâni la Tribunalul Cluj, când mai mulţi judecători au pus bani din propriile buzunare pentru a cumpăra toner pentru imprimantă. Situaţia este critică în toate instanţele din judeţul Cluj, magistraţii sperând la o retificare bugetară, începând cu a doua jumătate a acestui an. „Criza încă există. Deocamdată, Tribunalul Cluj şi Curtea de Apel funcţionează. Este adevărat că trebuie să facem economii, pentru că fondurile pentru plata utilităţilor sunt reduse. Sperăm să se facă rectificarea bugetară, ca să putem să ne plătim datoriile”, a declarat judecătorul Cristi Danileţ. O altă problemă cu care se confruntă justiţia este că taxele de timbru nu mai intră în conturile instanţelor, respectivii bani intrând acum în bugetele locale. Preşedintele Judecătoriei Huedin, Tătar  Călin, a declarat că situaţia instanţei este grea, iar fondurile sunt mult mai scăzute ca în ceilalţi ani. Mai mult, deşi există cinci judecători în organigrama instituţiei, până în momentul de faţă doar trei posturi de magistraţi sunt ocupate. „Nu văd nicio speranţă în acest an să putem angaja alţi doi magistraţi. Poate vom ajunge la un blocaj total, posibil în lunile septembrie şi octombrie. Avem restanţe la serviciile poştale. În doar şase luni, am rămas trei judecători din cinci, câţi eram iniţial”, a declarat preşedintele Tătar  Călin. Nici la Gherla situaţia nu este mai bună. Problemele financiare sunt din ce în ce mai grave. De două luni, nu s-au mai achitat utilităţile şi s-a ajuns la măsuri drastice de economisire. Judecătorul Anca Ion a specificat că trebuie să facă economie la curentul electric, iar calculatoarele nu trebuie ţinute tot timpul deschise, ci  doar când este nevoie de ele. La Judecătoria din Gherla, începând din anul 2007, fondurile sunt tot mai scăzute, lucru ce s-a întâmplat şi în acest an. Pentru a fi eficientă, Judecătoria Gherla are nevoie de nouă judecători, însă, în momentul de faţă, doar patru magistraţi activează la Gherla. Un judecător se află la Penitenciarul din Gherla, un alt judecător a fost promovat la Tribunalul Cluj, iar doi stagiari sunt nevoiţi să plece, deoarece susţin definitivatul.  „Cred că vor mai exista proteste, însă în mod legal. Tribunalul Vrancea a ajuns să dea statul român în judecată din cauza lipsei fondurilor. Doar în anul 2008 am avut cu 2000 de dosare în plus faţă de anul 2007. În cel mai rău caz, probabil vom ajunge să ne plângem la Curtea Europeană a Drepturilor Omului”, a declarat judecătorul Ion Anca. Criza economică a afectat sever şi Judecătoria din Dej. În momentul de faţă, la Dej sunt angajaţi  opt judecători şi un singur stagiar. „Ne descurcăm greu. Există probleme de subfinanţare. Încă activăm, deci nu este blocată activitatea. Avem şi noi probleme cu consumabilele pentru calculatoare şi cele poştale. Sperăm la o rectificare bugetară, care să ne aducă mai multe fonduri”, a afirmat Camelia Mânzat, judecător la Judecătoria Dej. Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Cluj, Petru Urs, nu a vrut să ne dea nicio declaraţie cu privire la situaţia financiară a Tribunalului. De asemenea, nici expertul pentru informaţii publice a Curţii de Apel Cluj, Adrian Dănilă, nu a declarat nimic despre aceste probleme sau dacă instanţa de apel este în criză.

Băsescu „vede” doar criza de credibilitate din justiţie

Preşedintele Traian Băsescu a vorbit la Palatul Cotroceni, în faţa noilor magistraţi care au promovat concursul organizat de Institutul Naţional al Magistraturii, despre criza de credibilitate din justiţie. „Momentul de criză a Justiţiei nu este neapărat generat de lipsa de personal sau de lipsa de resurse, ci este generat de modul în care a acţionat chiar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, încălcând Constituţia. Aceasta este marea criză a sistemului din Justiţie şi a fost pusă în văzul întregii ţări, ca efect al unei hotărâri a Curţii Constituţionale. Mai mult, criza se adânceşte. Astăzi , şi CSM a pierdut un proces la Curtea Constituţională. Acesta este motivul pentru care, în Justiţie, e o stare de criză, criza de credibilitate”, a declarat Traian Băsescu.

La Judecătoria Gherla, situaţia este destul de complicată. Astfel, Oficiul Poştal Gherla a trimis o somaţie de plată intanţei pentru recuperarea unei creanţe de aproape 24.000 lei. „Începând cu data prezentei, oficiul poştal nu mai acceptă prezentarea scrisorilor recomandate interne şi externe. Se admit, până la noi dispoziţii, numai acte de procedură. Vă rugăm dispuneţi măsuri pentru plata sumei restante de 23.612, 20 lei la 31.10.2008”, Oficiul Poştal Gherla.

Tribunalul Vrancea dă Ministerul Justiţiei în judecată

Tribunalul Vrancea a dat în judecată Ministerul Justiţiei, cerând să i se aloce bani pentru funcţionarea instanţei. Fondurile pentru această instituţie s-au terminat la sfârşitul lunii mai. „Blocajul instanţei era previzibil, nu putea fi oprit şi se datorează cuprinderii, în bugetul anual, a mai puţin de 60% din necesarul instanţei. Prin cererea de chemare în judecată, intenţionăm doar să ni se recunoască dreptul de a primi o finanţare corespunzătoare şi care să permită funcţionarea neîntreruptă”, a declarat preşedintele instanţei, judecătorul Adrian Neacşu. Activitatea instanţei mai poate fi finanţată doar în iunie şi iulie, iar blocajul complet a activităţii este iminent.

Beatrice Golondzac