Judecătorul Adina Lupea vrea să fie procuror cu grad de Supremă

Judecătorul Curţii de Apel Cluj, Adina Lupea, a iniţiat o petiţie online prin care protestează asupra faptului că procurorii pun sub semnul întrebării soluţiile date de judecători în anumite dosare, punând astfel în discuţie conceptul de inamovibilitate şi independenţă al judecătorului. Pe de altă parte, procurorii vor ca judecătorii să răspundă pentru soluţiile greşite, fapt statuat în legea actuală doar în condiţiile în care se poate dovedi reaua credinţă a  judecătorilor, ceea ce, fie vorba între noi, este aproape imposibil.
Protestul unui magistrat clujean

“Vreau să fiu procuror cu grad de Supremă! Deja e cam mult, procurorii ne cer sa ne mai motivăm încă o dată soluţiile. Ne cer sa dăm explicații pe ce am deliberat ca judecători. În aceste condiţii, cred ca e momentul sa fim toţi procurori! Cui îi mai pasă de decizia unei instanţe? Vreau şi cer transfer!”, scrie magistratul Adina Lupea, judecător la Secţia Penală a Curţii de Apel Cluj, în petiţia lansată online.

Nu am putut să nu observăm că petiţia este semnată, până la data publicării acestui articol, de treisprezece persoane, printre care Mircea Puşcaş, judecătorul suspendat al Curții de Apel Oradea, judecat în mai multe dosare penale aflate pe rolul Curţii de Apel Cluj, dosare instrumentate de procurorii DNA Oradea printr-o acţiune vastă de interceptare, extinsă pe o durată lungă de timp.

Vânătoare de vrăjitoare

Un stat fără justiţie nu poate exista, iar justiţia trebuie să fie independentă. Acest lucru este reglementat de dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, prin care  judecătorii se bucură de inamovibilitate şi sunt independenţi. Orice persoană, organizaţie, autoritate sau instituţie este datoare să respecte independenţa judecătorilor, se arată la aliniatul 4 al acestui articol.

Judecătorii susţin că să fii judecător în România  a devenit o ocupaţie mai periculoasă decât cea de jurnalist de război, având în vedere vânătoarea de vrăjitoare pe care procurorii DNA au declanşat-o împotriva lor. Anul trecut, în martie, judecătoarele Antonela Costache si Viorica Dinu, de la Tribunalul București, au fost reţinute de DNA şi ulterior arestate preventiv pentru presupuse fapte de corupţie. În august, judecătoarea Veronica Cîrstoiu, de la Curtea de Apel București (CAB), a fost reţinută de DNA şi arestată preventiv pentru pretinse fapte de corupţie. Luna trecută, judecătorul Stan Mustață, de la CAB, a fost reţinut şi arestat preventiv sub acuzaţia de constituire de grup infracţional organizat, folosire, direct sau indirect, de informaţii care nu sunt destinate publicităţii şi permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii. La aceste acuzaţii extrem de grave se adăugau şase infracţiuni de luare de mită si o infracţiune de trafic de influenţă.

Din atitudinea procurorilor faţă de judecători, materializată într-un număr foarte mare de magistraţi trimişi în judecată, de la începutul acestui an, este evident că avem de-a face cu un război în toată regula, din care, deocamdată, câştigători au ieşit procurorii. Aceştia din urmă vor ca judecătorii să răspundă pentru soluţiile considerate ca fiind greşite. Aşa se naşte prima întrebare: cine este în măsură să judece peste judecător, premisa de la care pleacă DNA fiind că judecătorii sunt şi ei supuși greşelii. Bineînțeles, vor spune ideologii DNA, numai procurorii ar fi în măsură să facă astfel de aprecieri. Probabil nimeni nu ar avea nicio obiecție dacă procurorii DNA ar fi îngeri.

Un precedent periculos

Un precedent a fost comis deja când procurorul DNA Florentina Mirică a început urmărirea penală a trei judecătoare ale Curţii de Apel Bucureşti (CAB), acuzându-le de abuz în serviciu şi favorizarea infractorului. A fost o premieră, până în 2012 la noi nemaiexistând vreun caz de judecător care să fie tras la răspundere penală pentru soluţiile date. Câteva luni mai târziu, aceleași procuror DNA a dispus scoaterea de sub urmărire penală a celor trei judecătoare, motivând, în rezoluție, că “judecătorii nu pot răspunde în condițiile art. 246-249 din Codul penal (art. 297 în Noul Cod penal) pentru hotărârile date în exercitarea atribuțiilor de serviciu (…) bucurându-se de un anumit tip de imunitate reglementat prin conceptele de inamovibilitate si independentă”. Dincolo de greșeala recunoscută, procurorul DNA recunoştea că este legal ca o hotărâre pronunţată de un judecător să fie verificată apoi de procuror în baza presupunerii că este consecinţa unei fapte de corupţie sau de altă natură. La un an şi jumătate de la această întâmplare printr-o ordonanţă din 29 ianuarie 2014, Călin Nistor,  procurorul-şef adjunct al DNA, a luat din oficiu, spre examinare, în baza dispoziţiei procurorului – şef Laura Codruța Kovesi, rezoluţia de scoatere de sub urmărire penală dată de Florentina Mirică în august 2012, infirmând-o si dispunând reluarea urmăririi penale a celor trei judecătoare de la CAB. Ordonanţa traduce noua abordare DNA a soluţiilor judecătorilor care nu convin. Lumea Justiţiei susţine că acest mod de gândire, intitulat “concept de imunitate”, “(…) a fost prelucrat în colectivele de procurori din unităţile centrale şi locale. (…) Dacă asemenea inovaţii judiciare vor fi puse în aplicare pe scară largă, judecătorul va deveni o anexă a procurorului – ceea ce se doreşte de mult, dar încă nu s-a reuşit”.