Judecatorul Birau pune lacat pe marturiile din “Jaf la BT”

În procesul în care Dana Hosu, mama unuia dintre cei doi inculpaţi în cazul “Jaf la BT”, procurorii au cerut secretizarea şedinţelor de judecată pentru le asigura “confortul” celor pe care îi acuză. Gazeta de Cluj prezintă în exclusivitate motivarea judecătorului care se ocupă de acest caz, Aneta Beatrice Birău. Conform motivării, reprezentanţii mass-media au fost scoşi din sală pentru că au trimis bileţele, dar un grup de tineri de la Facultatea de Drept din Cluj-Napoca, au fost toleraţi de judecătoarea Birău pentru a vedea cum decurge o şedinţă secretă, chiar dacă legea spune clar că în cazul unei şedinţe secrete au acces în sală doar persoanele chemate de instanţă în interesul cauzei. Printre procese mediatizate prezidate de Birău se numără şi cel în care doi studenţi palestinieni au aruncat cu o sticlă incendiară la intrarea într-un club din Cluj-Napoca. În acest caz, magistratul clujean a cerut ca cei să fie judecaţi în libertatea, chiar dacă cei doi puteau fi lesne consideraţi “pericol public”.

Răzvan Robu

Judecătorul Aneta Beatrice Birău are o implicaţie adiacentă în cazul “Jaf la BT”, în sensul că ea judecă procesul în care mama şi rudele unuia dintre inculpaţi sunt acuzaţi de procurorii care instrumentează cazul de mărturie mincinoasă. În acest dosar, printre inculpaţi nu se regăsesc persoane minore şi nici care să pericliteze siguranţa naţională, iar publicitatea făcută acestui caz controversat nu ar trebui să pună în pericol bunul mers al justiţii. Pe de o parte, procurorii au o părere cât se poate de clară în legătură cu acuzaţiile pe care le aduc celor doi suspecţi de jaf, Andrei Hosu şi Bogdan Baciu, iar unii dintre judecătorii care au avut tangenţe cu acest dosar sunt cunoscuţi de clujeni ca fiind persoane inamovabile. Cu toate acestea, chiar dacă prezentarea bunului mers al acestui caz nu ar aduce nici un prejudiciu niciuneia dintre părţile implicate în proces, după prima şedinţă a procesului în care Dana Hosu este acuzată de mărturie mincinoasă, magistratul clujean a declarat şedinţă secretă. Acest lucru a fost făcut nu înainte ca Birău să o amendeze pe Hosu cu 10.000 de lei.
Cererea ca şedinţa de judecată să fie secretă a fost făcută de procurori, iar avocatul lui Hosu s-a opus secretizării procesului. Cu toate acestea, Birău a pus lacătul pe sala de judecată cu următoarea motivaţie.
“Instanţa, în baza articolului 6 pct 1 CEDO şi art 290 al 3 CPP a declarat şedinţă secretă fiind vorba de fapte ce au o strânsă legătură cu fapte grave care au un răsunet considerabil în mass-media şi în rândul publicului, a urmărilor imediat următoare termenului de judecată din 17.06.2010, martorii audiaţi în cauză fiind filmaţi şi întrebaţi în legătură cu ce anume au declarat, precum şi faptul că cei doi ziaristi prezenţi în sala de judecată înmânau bileţele inculpatei Hosu Dana Doina în timpul judecării cauzei. Suscitând un puternic interes şi făcând un rezumat a problemelor generate de publicitatea ce a însoţit comparaţia martorilor, instanţa a apreciat că o bună derularea procesului penal se asigură într-o şedinţă secretă, această măsură fiind în interesul înfăptuirii justiţiei. Astfel, instanţa a redus pe cât posibil, intimidarea, inhibarea celor interesaţi şi totodată a procedat, dacă a fost cazul la o selecţie a participanţilor. Măsura a fost luată de către instanţă în condiţiile art 290 din Cpp, iar în sală a fost permis accesul persoanelor persoanelor prevăzute de art 290 al 4 din Cpp. La termenul de judecată din 1 iulie 201, instanţa a rămas consecventă dispozilor privind caracterul secret al şedinţei de judecată, conform încheierii penale din data de 24 iunie 2010. În consecinţă, publicul a fost evacuat din sala de judecată. În sală au rămas doar persoanele prevăzute de art 290 al 4 din Cpp şi un grup de studenţi ai Facultăţii de Drept UBB care efectuau stagiul de practică obligatoriu pentru anul al treilea universitar. Instanţa a apreciat că prezenţa studenţilor în sala de judecată este legată exclusiv de un scop didactic şi a apreciat că este în beneficiul viitorilor magistraţi şi avocaţi să participe la toate şedinţele de judecată aflate pe rolul Judecătoriei”, arată un comunicat oficial al Judecătoriei Cluj-Napoca.

Procurorii o apără şi o acuză pe Hosu

La citirea articolelor de lege expuse pentru a motiva secretizarea şedinţei de judecată nimic nu pare că ar contraveni bunului mers al justiţiei.
Conform articolului 290 din Codul de procedură penală, “şedinţa de judecată este publică. Dacă judecarea în şedinţă publică ar putea aduce atingere unor interese de stat, moralei, demnităţii sau vieţii intime a unei persoane, instanţa, la cererea procurorului, a părţilor ori din oficiu, poate declara şedinţa secretă pentru tot cursul sau pentru o anumită parte a judecării cauzei. Declararea şedinţei secrete se face în şedinţă publică, după ascultarea părţilor prezente şi a procurorului când participă la judecată. În timpul cât şedinţa este secretă, nu sunt admişi în sala de şedinţă decât părţile, reprezentanţii acestora, apărătorii şi celelalte persoane chemate de instanţă în interesul cauzei”, arată textul de lege din Cpp. Pentru a nu fi considerată o opinie părtinitoare, reporterii Gazeta de Clujau cerut o părere avizată altui avocat decât cel care o apără pe Dana Hosu. Conform specialistului, în acest caz, dacă acuzaţii nu s-au arătat împotriva secretizării şedinţei, judecătorul nu a făcut decât să apere interesele procurorilor.
“Nu văd nimic în acest dosar care să atuncă atingere vieţii intime, atâta timp cât, după ce oamenii ies din sala de judecată dau declaraţii la televiziuni. Iar de interese de stat nu poate fi vorba!Nu pot spune de ce s-a ales ca şedinţa să fie secretă, poate să apere acuzarea, nu ştiu", crede un avocat clujean. De altfel, nici purtătorul de cuvând al Curţii Supreme de Magistratură, judecătorul Cecilia Morariu, nu a putut comenta decizia de secretizare a acestei şedinţe de judecată. Cu toate acestea, conform unor informaţii, Morariu s-a interesat ulterior de modul cum decurge acest proces, urmând ca forul magistraţilor să investigheze dacă Aneta Beatrice Birău a avut sau nu un comportament abuziv.
Celălalt text de lege, al Curţii europene a Drepturilor Omului (CEDO) invocat în motivarea lui Birău este similar celui din Cpp.
Convenţia drepturilor omului prevede, în art.6 pct.1, că ”Orice persoană are dreptul de a-i fi examinată cauza în mod echitabil, public şi într-un termen rezonabil, de către un tribunal independent şi imparţial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptată împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronunţată în public, dar accesul în sala de şedinţă poate fi interzis presei şi publicului, pe  întreaga durată a procesului sau a unei părţi a acestuia, în interesul moralităţii, al ordinii publice ori al securităţii naţionale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor la proces o impun, sau în măsura considerată strict necesară de către tribunal, atunci când, datorită unor împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiţiei”.

În momentul de faţă, Aneta Beatrice Birău este preşedintele secţiei penale din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca. Cu toate acestea, colegii magistraţi din cadrul instanţei nu au dorit ca Birău să le devină şef. Gazeta de Cluj prezintă o parte din interviul pe care Birău l-a dat pentru ocuparea acestei funcţii în noiembrie 2007.

Alexandrina Rădulescu: "Cum vă înţelegeţi cu colegii de la secţia penală?"
Aneta Beatrice Birău: "Sunt tineri, am copil de vârsta lor, avem o relaţie deschisă, fiecare îşi exprimă ideile."
Alexandrina Rădulescu: "Nu vă ascund că există o sesizare a colegilor dumneavoastră, cinci judecatori semnează sesizarea."
Virgil Andreieş: "Există unii colegi care ar prefera pe altcineva acolo. Cum veţi putea colabora cu aceşti colegi care preferă pe altcineva."
Aneta Beatrice Birău: "Pot să explic. Este o reacţie firească. Nu ştiu ce conţine această sesizare."
Virgil Andreieş: "O preferă pe doamna Pura."
Aneta Beatrice Birău: "Poate s-a dorit de colega mea să devină preşedintă."
Virgil Andreieş: "Nu aţi răspuns la întrebare."
Aneta Beatrice Birău: "Noi colaborăm foarte bine. Nu sunt probleme. Nu suntem certaţi. De aici şi surprinderea mea. Am discutat chiar ieri."

Una albă, una neagră
Aneta Beatrice Birău a judecat şi cazul atentatului de la clubul After Eight, în care doi studenţi palestinieni, Harbaji Ayman şi Sirhan Sameah, au aruncat o sticlă incendiară la intrarea clubului. Chiar dacă procurorii au cerut arestarea preventivă a celor doi palestinieni, Birău a respins această propunere şi, conform încheierii din 17.02.2009, a dispus luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea. Ulterior, cei doi inculpaţi nici nu s-au mai prezentat la unele înfăţişări din cadrul procesului. Tot judecătoarea Birău, care a prezidat şi în dosarul huliganilor care, în urmă cu doi ani, au bătut cu bestialitate în plină stradă o persoană, le-a schimbat celor trei inculpaţi încadrarea din vătămare corporală gravă în tentativă de omor deosebit de grav.