Unul dintre cei mai vocali şi militanţi judecători clujeni, Adina Lupea, a renunţat la Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR). Şeful Uniunii, Natalia Roman, şi Adina Lupea nu au dezvăluit motivele pentru care magistratul a plecat din UNJR, invocând motive personale. La începutul acestui an, magistratul clujean Adina Lupea a postat o petiţie online în care cere procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie să verifice modul în care doi judecători din Consiliul Superior al Magistraturii, Alina Ghica şi Cristi Danileţ, au primit salarii, diurnă şi decontarea cheltuielilor de deplasare pentru perioada în care, aproximativ în urmă cu un an, au fost suspendaţi din cadrul consiliului.
Unul dintre cei mai vocali judecători clujeni, Adina Lupea, a părăsit Uniunea Naţională a Judecătorilor din România la care a aderat în anul 2008. De atunci şi până acum, ea a fost unul dintre cei mai vocali judecători din cadrul Uniunii.
Despre decizia de a pleca din UNJR, Lupea nu a oferit prea multe detalii invocând o serie de motive personale. “Da, am plecat, informaţia este publică şi nu am de ce să ascund lucrul acesta. Nu voi comenta motivele care m-au făcut să iau această decizie”, a declarat Lupea. Nici şeful UNJR, judecătorul Natalia Roman, nu a dat prea multe detalii spunând că motivele care au făcut-o pe Lupea să părăsească Uniunea sunt de natură personală. ”A fost o decizie personală, nu pot comenta!”, a declarat Roman. De asemenea, judecătorul Andreea Chiş, preşedinte AMR – filiala Cluj, a spus că nu are “atribuţii în domeniul acesta” şi a pus punct discuţiei.
Pe de altă parte, activitatea din ultimul timp a judecătorului Adina Lupea în cadrul UNJR nu a părut să intre în conflict cu “probleme de natură personală”, pe care oricine le întâmpină, iar decizia magistratului coincide cu ultimul raport, de la sfârşitul lunii martie, prezentat de UNJR şi privitor la sistemul de justiţie din România. Acest raport a fost întocmit în urma auditului realizat în perioada noiembrie 2013 de către experţii Medel.
În situaţia în care România are auspiciile unui stat aproape poliţienesc, raportul marşează mult pe problemele pe care le întâmpină procurorii şi inspectorii. “Una dintre persoanele cu care ne-am întâlnit a exprimat o opinie foarte dura cu privire la situaţia procurorilor, spunând ca procurorii nu sunt şi nu se simt independenţi. Este o opinie dura ce denunţă lipsa de independenţă, lipsa de independenţă ce pare a fi mai îngrijorătoare, având în vedere ca structura interna a parchetelor are la bază principiul subordonării ierarhice”, se arată la începutul raportului.
De asemenea, CSM-ul, instituţie criticată de Adina Lupea şi de ceilalţi membri ai UNJR, este “binecuvântat” în cadrul raportului. “Le suntem recunoscători colegilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii care ne-au amintit ca au adoptat o legislaţie secundara (Hotărârea nr.610/2010) pentru a institui o procedură transparentă de evaluare a candidaţilor pentru funcţiile de conducere din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizata şi Terorism. Desigur, cu toţii împărtăşim o viziune comuna asupra acestei probleme şi aceleaşi griji”, se mai arată în raport.
Lupea pune procurorii pe urmele lui Ghica şi Danileţ
În luna februarie, magistratul Adina Lupea, pe atunci un membru care beneficia de toată susţinerea UNJR-ului, a publicat o petiţie în care îi invita pe procurorii DNA să facă o vizită în birourile de CSM. Petiţia respectivă a strâns câteva mii de semnături.
Concret, Lupea le cerea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie să verifice modul în care doi judecători din Consiliul Superior al Magistraturii, Alina Ghica şi Cristi Danileţ, au primit salarii, diurnă şi decontarea cheltuielilor de deplasare pentru perioada în care, aproximativ în urmă cu un an, au fost suspendaţi din cadrul consiliului. O lungă perioadă de timp cei doi nu au mai avut calitatea de angajaţi ai CSM, nu au participat la niciun fel de activitate a acestei autorităţi publice, la şedinţele de plen sau de secţie, astfel cum rezultă chiar din evidenţele publice, şi nu au în general mai nimic de a face cu CSM-ul. Cu toate acestea, pe întreaga perioadă cei doi au primit toate drepturile cuvenite doar membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, prin decizia ordonatorului de credite, Oana Schmidt Hăineală.
“Plata unor drepturi salariale importante din bani publici unor persoane care nu aveau nici un fel calitate nu se putea face decât prin săvârşirea unor infracţiuni de fals, abuz în serviciu şi de corupţie. Parchetul nu poate sta nepăsător în faţa evidenţelor şi trebuie să se sesizeze din oficiu pentru a verifica legalitatea, să dispună verificări pentru a stabili dacă a fost comisă vreo ilegalitate, atât din partea preşedintei CSM de la acea dată, Oana Haineală, care a semnat pentru acordarea salariului acestora în calitate inexistentă de membri CSM, cât şi din partea judecătorilor Ghica şi Danileţ, care deşi era revocaţi din funcţie şi absenţi de la serviciu, i-au acceptat, întocmind eventual şi acte şi evidenţe false pentru aceasta”, arăta magistratul clujean Adina Lupea.
Un “pupic” la două Direcţii
„Crearea celor doua Direcţii (DNA şi DIICOT) cu competenţe referitoare la cele mai grave forme de criminalitate este exemplară. Acest tip de organisme apar şi în alte ţări europene şi aduc “un plus de valoare”. Rolul lor este de a spori cunoştinţele şi de a da un răspuns profesionist şi specializat formelor grave de criminalitate. Aceste structuri centralizate trebuie să lucreze în cooperare cu structurile parchetelor din ţară şi, din discuţii informale, am înţeles ca ar trebui acordata o atenţie sporita unităţilor din teritoriu şi capacitaţii lor reale de a investiga aceste forme de criminalitate”, se arată în raportul UNJR.
