În momentul de față proiectul de răspundere a magistraților devine mai concret ca niciodată. În această situație, o serie de voci autorizate care, în urmă cu câțiva ani, militau pentru introducerea unor prevederi similare, acum trag semnale de alarmă că acest gen de proiecte nu ar trebui reglementate. Într-un interviu acordat pentru site-ul magistrați.ro, magistratul, membru în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Horațiu Dumbravă se declară nemulțumit de faptul că răspunderea magistraților pentru sentințele greșite cu sau fără voință poate intra în vigoare cât de curând.
În urmă cu trei ani, magistratul Horațiu Dumbravă susținea că este necesar un proiect de răspundere a magistraților coroborat cu creșterea performanțelor sistemului judiciar.
În momentul de față, se poate afirma că sistemul judiciar a crescut în eficiență. Tot mai multe dosare de mare corupție au fost finalizate cu trimiterea în judecată a celor vinovați, codurile, civil și penal, au fost schimbate, ceea ce a dus la o oarecare degrevare a instanțelor. Anul acesta a fost emisă o Lege specială pentru reglementarea acestui lucru (Legea 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă). În paralel, Legea medierii și mediatorii devin tot mai vizibili, iar acest lucru acționează asupra volumului de muncă al judecătorilor ca un “medicament”. Cu toate acestea, Horațiu Dumbravă, care era considerat în urmă cu câțiva ani unul dintre reformatorii sistemului judiciar, susține că răspunderea magistraților poate fi implementată doar după ce sistemul va fi performant. Însă, “performanța” justiției nu poate merge decât în tandem cu implicarea unor serii de răspundere asupra celor care decid vizavi de viața unei persoane.
Puterile de deasupra judecătorilor
Într-un interviu acordat unui site de specialitate, Horațiu Dumbravă susține că magistrații sunt nemulțumiți de proiectul prin care li se poate atrage răspunderea.
“Principala nemulțumire e legată de introducerea răspunderii materiale a magistraților și pentru fapte neintenționate în contradicție cu standardele recunoscute de Comisia de la Veneția: o astfel de procedură poate conduce la abuzuri din partea celorlalte puteri și la o știrbire, astfel, a independenței judecătorului. Sigur, trebuie întărită responsabilitatea magistratului, iar legea actuală dă destule pârghii în responsabilizarea acestora, însă trebuie evitat ca alte puteri să imixtioneze în interiorul puterii judecătorești”, consideră magistratul.
Însă, sunt numeroase cazuri în care judecătorul acceptă “imixtiuni” din partea diferitelor medii (politic, de afaceri, etc). Unele cazuri ajung să fie penalizate (vezi cazul judecătorului Gabriel Năsui care după ce a fost dovedit că a acționat în interes personal într-o serie de procese, singura sancțiune suferită a fost excluderea din magistratură), însă alte cazuri de judecători corupți sau procurori care acționează la diferite comenzi sunt trecute în “silentio stampa”.
În 2011 Dumbravă vroia “sancțiuni aspre”
În 2011, când judecătorul Horațiu Dumbravă ocupa funcția de șef al Consiliului Superior al Magistraturii, opinia lui vizavi de răspunderea magistraților era oarecum diferită. “Este necesară o sancţionare mai aspră pentru o conturare a unei răspunderi disciplinare, e nevoie de răspundere materială sau sunt cauze mult mai profunde care fac ca această răspundere a magistratului să domine discuţiile în raport cu justiţia, la nivel european ? Sigur am putea discuta diferite cauze la nivel de aparenţă. În măsura în care performanţele sistemului judiciar pe toate palierele ar creşte, eu am certa convingere că discuţiile în ce priveşte răspunderea magistraţilor vor scădea în intensitate. Ce înseamnă performanţă judiciară? Unificarea practicii unitare, unirea schemelor de personal, o conlucrare cu Executivul şi Legislativul în acele domenii în care justiţia ar putea fi ajutată. Cu Legislativul, o conlucrare în ce priveşte coerenţa legislativă, în ce priveşte explicarea necesităţilor sistemului. De ceva timp, există această conlucrare. O conlucrare cu Executivul, pe resurse umane, financiare, raţională şi fără patimă”, susținea Dumbravă.
Acum răspunde statul, apoi magistratul
În prezent, răspunderea materială a magistraților este reglementata prin normele articolului 52 din Constituţia României unde se stipulează că „statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă”. Însă, din punct de vedere legal este extrem de greu de dovedit în faţa altui judecător că unul dintre colegii lui a acţionat într-un anume proces cu rea-credinţă şi că vinovatul trebui să răspundă patrimonial. În cazul în care statul a fost condamnat să plătească despăgubiri ca urmare a producerii unei erori judiciare în procesele penale, hotărârea de condamnare va fi comunicată CSM-ului de către instanţa la care aceasta a rămas irevocabilă, în termen de 30 de zile de la motivare, în vederea stabilirii existenţei relei credinţe sau a gravei neglijenţe. În cazul în care a fost stabilită existenţa relei credinţe sau a gravei neglijenţe în cadrul acţiunii disciplinare, Ministerul Economiei va sesiza organul de urmărire penală competent şi se va constituie parte civilă în cauză, cu suma plătită pentru repararea prejudiciului.
Ștefan Trandafir
