Judecătorul clujean Dana Gârbovan atrage atenţia asupra faptului că o parte din celebra arhivă SIPA se află la Serviciul Român de Informaţii ( SRI ) şi deţinerea ei de către Serviciu reprezintă un abuz la adresa independenţei magistraţilor. ”Acest serviciu a fost denaturat, s-au adunat informaţii despre viaţă personală a magistraţilor, în afară oricărui cadru legal, al oricărui control. Efectul a fost unul devastator, pentru că de fiecare data când apăreau dosare importante, ele erau legate de suspiciuni privind posibile şantaje ale judecătorilor din partea celor care au avut acces la acest tip de informaţii”, a declarat Gârbovan.
În urmă cu câteva zile, judecătorul clujean Dana Gârbovan a atras atenţia în cadrul unei emisiuni televizate că una dintre cele mai stringente probleme cu care se confruntă justiţia de câţiva ani este deţinerea de către SRI a celebrei arhive SIPA.
”Vreau să va reamintesc aici o poveste recentă din trecutul nostru şi anume cea legată de SIPA. A fost creat pe vremea ministrului Stoica tocmai pentru a se adună informaţii despre judecătorii corupţi. Ce s-a întâmplat ulterior? Acest serviciu a fost denaturat, s-au adunat informaţii despre viaţă personală a magistraţilor, în afară oricărui cadru legal, al oricărui control. Efectul a fost unul devastator, pentru că de fiecare data când apăreau dosare importante, ele erau legate de suspiciuni privind posibile şantaje ale judecătorilor din partea celor care au avut acces la acest tip de informaţii. Fostul ministru Monica Macovei, care a desfiinţat acest serviciu, spunea că au fost adunate informaţii inclusiv de către ofiţeri acoperiţi aflaţi în rândul magistraţilor. Nici până azi nu s-a lămurit această chestiune, ce informaţii au fost adunate, cum au fost folosite. O parte din arhivă, din câte am înţeles eu, este acum chiar la SRI, aşa au fost ultimele informaţii transmise de la Ministerul Justiţiei. (…) Vom insistă în continuare să aflăm care este în mod real modul de acţiune şi influenţa SRI în actul de Justiţie, ce înseamnă câmp tactic, ce lege îl prevede”, explică judecătorul clujean.
Quintus şi Stolojan au moşit SIPA
În 1991, ministrul de Justiţie Mircea Ionescu Quintus din guvernul Theodor Stolojan a înfiinţat prin ordin ministerial Serviciul Independent pentru Protecţie şi Anticorupţie (SIPA), ca structură departamentală în subordinea Direcţiei Generale a Penitenciarelor, cu scopul de a urmări şi controla infracţiunile cu implicaţii majore din penitenciare.
În 1997, sub mandatul ministrului Justiţiei Valeriu Stoica, SIPA a trecut, tot printr-un ordin al ministrului, în subordinea directă a ministrului Justiţiei, care dorea ca acest serviciu secret să se ocupe şi de protecţia magistraţilor.
În 2004, din cauza scandalurilor din presă care arătau că la vârful SIPA au fost numiţi foşti lucrători ai securităţii, iar serviciul era suspectat că face poliţie politică, SIPA s-a transformat în Direcţia Generală de Protecţie şi Anticorupţie (DGPA) şi pentru prima dată această structură este obligată să prezinte rapoarte de activitate Parlamentului.
În 2006, la începutul anului, ministrul justiţiei Monica Macovei a desfiinţat DGPA, pe motiv că a făcut abuzuri, iar ministerul nu are nevoie de un serviciu secret.
Despre SIPA s-a spus adesea că de fapt făcea dosare politice şi supraveghea viaţa privată a magistraţilor, pentru a-i şantaja. În anul 2007, Marius Oprea afirma că DGPA şi-a depăşit atribuţiile, adunând informaţii compromiţătoare despre magistraţi, ziarişti şi lideri ai societăţii civile.
Potrivit Danei Gârbovan, implicarea Serviciilor în justiţie ”este o noţiune pe care eu că judecător nu am întâlnit-o. Este specifică operaţiunilor militare şi serviciilor secrete. Ceea ce este important de ştiut este că activitatea de cercetare penală, anchetă penală este atributul exclusiv al procurorilor, activitatea de judecată este cea a judecătorilor. Folosindu-se această expresie de câmp tactic vizavi de instanţe şi de faptul că SRI ar urmări dosarele până la finalizare, a ridicat serioase semne de întrebare. Pentru că revenind la ce am spus înainte, am văzut că se legitimează în spaţiul public ideea că este bine că judecătorii să fie supravegheaţi de SRI. Este foarte periculos, pentru că nu există nicio garanţie că, la un moment dat, persoane din servicii a nu mă refer la SRI că instituţie, ci la oameni care au acces la informaţii adunate, la date personale ale magistraţilor a nu vor încerca şi ei să influenţeze la fel actul de justiţie”.
Sex gate cu judecători ţinut în seifurile SRI
Pe de altă parte, un alt magistrat clujean, Cristi Danileţ, care face parte din cadrul CSM, susţine că această arhivă nu reprezintă nici un pericol pentru independenţa justiţiei.
„Sincer, nu ştiu ce importanţă mai are această arhivă, pentru că existau ordine al miniştrilor Justiţiei pentru a se arde arhiva din cinci în cinci ani, de aceea documentele care sunt acum la ANP (Administraţia Naţională a Penitenciarelor-n.r.) sunt din perioada 2001-2005. Anterioare, înainte de 2001, nu există, iar după 2005 s-a desfiinţat Serviciul Intern de Protecţie şi Anti-corupţie (SIPA)”, a spus judecătorul Cristi Danileţ, fost consilier al ministrului Justiţiei, în perioada 2005-2007, în prezent membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Conform unei telegrame atribuită Wikileaks şi publicată de Hotnews, magistratul Cristi Danileţ le-ar fi spus consilierilor politici ai ambasadelor că SIPA era în esenţă serviciul de informaţii al Ministerului Justiţiei şi că a văzut dosare cu detalii despre relaţiile sexuale ilicite ale magistraţilor şi avorturi făcute de judecătoare.
„Nu aş dori să comentez acele infograme referitoare la eventuale discuţii pe care le-am purtat. Ştiu că nu m-am abţinut în a face declaraţii cu privire la arhiva SIPA”, declara Danileţ.
Judecătorul a spus că, atunci când a funcţionat în cadrul Ministerului Justiţiei, în perioada 2005-2007, a fost unul dintre cei doi magistraţi desemnaţi de ministrul Justiţiei, Monica Macovei, pentru a inventaria tipul de documente aflate în „celebra arhivă a serviciului secret de informaţii al Ministerului Justiţiei (MJ)”.
„Cu acel prilej – să zicem – am investigat, am avut acces efectiv la notele informative şi la alte tipuri de documente care s-au strâns la SIPA. Ceea ce am constatat atunci – cred că am şi spus public – acest serviciul militarizat din cadru MJ nu s-a ocupat aşa cum trebuia doar cu adunatul informaţiilor din rândul deţinuţilor, ele nu au vizat numai actele de corupţie cu privire la mediul penitenciar, aşa cum ar fi trebuit, ci există note informative cu privire la săvârşirea unor anumite infracţiuni sau abuzuri administrative comise de funcţionari din ANP (DGP atunci), fapte comise de judecători, procurori, de grefieri, de poliţişti şi de avocaţi. Şi nu numai aspecte legate de viaţa profesională, ci şi aspecte legate de viaţa privată, familială”, a spus Danileţ.
De altfel, a precizat Danileţ, despre aspectele privind viaţa privată spionate de SIPA a fost atenţionată România într-unul din primele rapoarte ale Comisiei Europene, „când s-a cerut şi desfiinţarea acestui serviciu”. „Cel puţin să nu fie unul militarizat”, a adăugat Danileţ.
În opinia fostului consilier ministerial, cei care au lucrat în cadrul SIPA au comis abuzuri, „extinzându-şi competenţa la fapte care nu aveau legătură cu misiunea lor”.
Întrebat dacă note informative ale SIPA erau „utilizate de mai marii Ministerului Justiţiei”, Cristi Danileţ a precizat că, din câte îşi aminteşte, erau două-trei categorii de note „exploatate mai departe”.
Judecătorul a precizat că unele note au fost trimis la Ministerul Public, respectiv la procurorul general al României pentru a se demara procedura de investigare penală a respectivelor fapte cu privire la care existau informaţii.
Problemă de interpretare
”Problemă porneşte de la interpretarea noţiunii de independenţa Justiţiei. Scurt şi pe înţelesul tuturor: independenţa Justiţiei este dreptul unui cetăţean, al fiecărui cetăţean al acestei ţări, de a fi judecat de un judecător independent, adică ferit de orice tip de presiuni, directe, indirecte, publice sau ferite. Este irelevant dacă aceste presiuni se fac cu bună sau cu rea credinţa, dacă se fac de politicieni corupţi pentru a obţine o achitare sau dimpotrivă se fac de susţinători ai luptei anticorupţie pentru a obţine o achitare. Efectul este acelaşi, vicierea actului de Justiţie”, a explicat Dana Gârbovan.
