Judecătoarea clujeană Adina Lupea a postat în mediul online o petiţie în care cere DNA-ului să cerceteze infracţiunile dezvăluite de presă care au avut loc în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. În centrul acuzaţiilor făcute se află judecătorii, membri CSM, Alina Ghica şi magistratul clujean Cristi Danileţ, acuzaţi că au beneficiat de salarii pe perioada în care au fost suspendaţi. Până la sfârşitul săptămânii, petiţia a fost semnată de circa 1500 de persoane, însă, în afară de semnatara petiţiei, nici un judecător clujean nu şi-a făcut public numele în lista celor care au aderat la iniţiativa judecătoarei Lupea.
Magistratul clujean Adina Lupea a postat o petiţie online în care cere procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie să verifice modul în care doi judecători din Consiliul Superior al Magistraturii, Alina Ghica şi Cristi Danileţ, au primit salarii, diurnă şi decontarea cheltuielilor de deplasare pentru perioada în care, aproximativ în urmă cu un an, au fost suspendaţi din cadrul consiliului. Indiferent dacă unii consideră iniţiativa judecătorului Lupea salutară sau nu, trebuie arătată reacţia clujenilor. În primul rând, din cele aproximativ 1500 de semnături care au girat iniţiativa Adinei Lupea, un număr extrem de redus sunt din Cluj. Aproape 30 de semnături sunt din Cluj, dintre care majoritatea sunt anonime, restul semnatarilor clujeni care nu şi-au ascuns numele, nefiind magistraţi.
Însă, reporterii Gazeta de Cluj au discutat despre modul în care este privită de magistraţii clujeni această petiţie. “Domnul Danileţ a ştiut mereu să militeze într-o anumită tabără şi a făcut-o destul de asumat aş putea spune. Pe vremea când doamna Macovei era ministru, Cristi Danileţ lupta pentru îmbunătăţirea condiţiilor în care lucrau cei din serviciile auxiliare şi era foarte activ pe forumul ministerului. Ulterior, a deschis un grup pe yahoo şi a jucat rolul unui rebel reformator şi mulţi au marşat pe discursul lui. După aceea lucrurile s-au schimbat şi la fel şi discursul, dar acestea au fost condiţiile asumate. Însă, problema lui nu trebuie evaluată acum, ci atunci când se va întoarce în instanţe, pentru că dezamăgit multă lume şi va trebui să răspundă. Ori, va continua să funcţioneze în aparatele politice ale Justiţiei şi nu va fi nici o problemă. Acum, privitor la beneficiile reclamate de doamna judecător Lupea, ele ar trebui sancţionate pentru că domnul judecător Danileţ nu este la prima abatere de acest gen. În 2009, el a primit o locuinţă ANL de la Primăria Cluj-Napoca. Ulterior, în 30 august 2012, municipalitatea a prelungit termenul de locaţie pentru spaţiul respectiv, însă, domnul Danileţ, nu mai locuia la Cluj, ci la Bucureşti! Referitor la primirea indemnizaţiilor salariale pe perioada suspendării, ambii ar putea face referire la prevederile articolului 80 (1) din Codul Muncii, însă ele nu sunt aplicabile acestui caz”, spune un magistrat clujean sub protecţia anonimatului.
Revocaţi, dar cu banii luaţi
“În presă au fost prezentate de la începutul anului mai multe documente care dovedesc că în perioada în care judecătorii Alina Ghica şi Cristi Dănileţ au fost revocaţi din funcţia de membru în Consiliul Superior al Magistraturii au beneficiat, la fel ca orice alt membru activ, de salariu, de plata chiriei sau de diurnă de detaşare de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară în funcţie de numărul de zile lucrătoare. Dănileţ şi Ghica şi-au încasat salariul în cele trei luni în care au fost revocaţi de peste 1.600 de judecători, deşi nu au avut niciun fel de activitate în Consiliu. Consiliul Superior al Magistraturii a confirmat oficial că Danileţ şi Ghica au luat salarii de la CSM cât timp au fost revocaţi, fără să meargă la serviciu!
Prin Hotărârea nr. 62/26.02.2013 a Plenului CSM, Cristi Vasilică Dănileţ a fost revocat din funcţia de membru al CSM. Potrivit legii şi practicii constante a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie o astfel de decizie de revocare este executorie. Abia prin sentinţa civilă nr. 1697 din 27 mai 2013 s-a dispus suspendarea efectelor Hotărârii Plenului CSM, fiind astfel evident că până atunci aceasta şi-a produs efectele. În mod similar stau lucrurile şi pentru Alina Ghica, ea fiind revocată din funcţie prin Hotărârea Plenului CSM nr.163/16.02.2013 până în data de 30 mai 2013, când, prin decizia Curţii de apel Galaţi, s-a dispus suspendarea efectelor acesteia. Astfel fiind, o lungă perioadă de timp cei doi nu au mai avut calitatea de angajaţi ai CSM, nu au participat la niciun fel de activitate a acestei autorităţi publice, la şedinţele de plen sau de secţie, astfel cum rezultă chiar din evidenţele publice, şi nu au mai în general nimic de a face cu CSM-ul. Cu toate acestea, pe întreaga perioadă cei doi au primit toate drepturile cuvenite doar membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, prin decizia ordonatorului de credite, Oana Schmidt Hăineală.
Lupea pune procurorii pe urmele lui Ghica şi Danileţ
“Plata unor drepturi salariale importante din bani publici unor persoane care nu aveau nici un fel calitate nu se putea face decât prin săvârşirea unor infracţiuni de fals, abuz în serviciu şi de corupţie. Parchetul nu poate sta nepăsător în faţa evidenţelor şi trebuie să se sesizeze din oficiu pentru a verifica legalitatea, să dispună verificări pentru a stabili dacă a fost comisă vreo ilegalitate, atât din partea preşedintei CSM de la acea dată, Oana Haineală, care a semnat pentru acordarea salariului acestora în calitate inexistentă de membri CSM, cât şi din partea judecătorilor Ghica şi Danileţ, care deşi era revocaţi din funcţie şi absenţi de la serviciu, i-au acceptat, întocmind eventual şi acte şi evidenţe false pentru aceasta”, mai arată magistratul clujean Adina Lupea.
Art. 80, al 1 din Codul Muncii
În cazul în care concedierea a fost efectuată în mod netemeinic sau nelegal, instanţa va dispune anularea ei şi va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.
