Gazeta de Cluj vă readuce în atenție un articol încă actual referitor la starea de incompatibilitate în care se afla acum doi ani, Sorina Siserman, judecătorul căruia i-a fost repartizat procesul lui Horea Uioreanu. Președinte al Tribunalului Cluj, Sorina Siserman, se afla, în anul de grație 2012 într-o stare de incompatibilitate care i-ar putea aduce sfârșitul carierei. În urma unei sesizări pe care am primit-o atunci pe adresa redacției, reieșea faptul că șefa Tribunalului încălca atât hotărâri ale CSM, cât și legi ale României, fiind pasibilă de excluderea definitiva din magistratura.
Articol publicat în ianuarie 2013
Sorina Siserman este in același timp si judecător si conduce și un departament de la universitatea Dimitrie Cantemir, fapt care încalcă hotărârea CSM 821 din 2008. Gazeta de Cluj solicita prin intermediul acestui articol inspecției judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii(CSM), dar si Agenției Naționale de Integritate(ANI) sa se autosesizeze si sa ia act de masurile ulterioare. Un alt lucru ciudat este ca Sorina Siserman nu are declarat niciun venit de la Universitatea Dimitrie Cantemir pentru funcția pe care o deține.
„Judecătoarea Siserman Sorina, preşedinte la Tribunalul Cluj, săvârşeşte abaterea disciplinara prevăzută de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind judecătorii si procurorii, respectiv încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii. Astfel, Sorina Siserman are calitatea de director al Departamentului Drept Public din cadrul Universităţii Creștine “Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Drept Cluj-Napoca. Sorina Siserman are, in acelaşi timp, calitatea de judecător şi preşedinte al Tribunalului Cluj. Cele doua calităţi sunt incompatibile. Calitatea de director de departament a numitei Siserman Sorina se dovedeşte cu cele doua extrase de pe site-ul Universităţii Creștine “Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Drept Cluj-Napoca, www.dimitriecantemir.ro, şi cu notoritatea acestei calităţi.
Potrivit Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 821 din 4 septembrie 2008 , s-a analizat incompatibilitatea – denumita in hotărâre ca fiind “de caracter general” si ”de ordin constituțional” – prevăzută de art. 125 alin. 3 din Constituție (132 alin. 2 pentru procurori) care prevede ca “Funcția de judecător este incompatibila cu orice alta funcție publica sau privata, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior”.
In Hotărârea CSM se arata ca “funcțiile didactice sunt cele limitativ prevăzute de art. 53 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic (preparator universitar, asistent universitar, lector universitar/sef de lucrări, conferențiar universitar, profesor universitar, profesor universitar consultant), iar funcțiile de conducere sunt cele de la art. 72 alin. 3 teza finala din același act normativ, respectiv rector, prorector, decan, prodecan, director de departament, director de colegiu sau de unitate de cercetare, proiectare, microproducție si sef de catedra, care pot fi ocupate numai de către superior la care se refera art. 125 alin 3 din Constituție (132 alin. 2 pentru procurori) au natura unor funcţii de execuţie”.
Prin urmare, Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 821 din 4 septembrie 2008 a stabilit, prin articolul sau unic, ca judecătorii si procurorii, care au calitatea de cadru didactic, pot ocupa, potrivit dispozițiilor constituționale si legale, numai funcții de execuție in structurile unei facultăți sau universități. Pana la data de 9 februarie 2011 funcţiile de conducere sunt cele prevăzute de Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. La data de 9 februarie 2011 a intrat in vigoare Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, publicata in Monitorul Oficial nr. 18 din 10 ianuarie 2011, partea I, care a abrogat Legea nr. 128/1997, moment de la care funcţiile de conducere sunt cele prevăzute de Legea nr. 1/2011, cu prevederi similare celei anterioare.
Legea nr. 1/2011 reia întocmai prevederile Legii nr. 128/1997 in ceea ce priveşte funcţiile de conducere din învăţământul superior. Astfel, potrivit art. 207 alin. 2 al noului act normativ (Legea nr. 1/2011), funcţiile de conducere in instituţiile de învăţământ superior de stat sau particulare sunt următoarele: … c) directorul de departament”, se arata in scrisoarea pe care am primit-o pe adresa redacției de la o sursa care nu a dorit sa își dezvăluie identitatea. Reamintim ca la acel moment Sorina Siserman era la al doilea mandat de conducere a Tribunalului Cluj, după ce a doua oara a câștigat la limita lupta in fata Alexandrinei Rădulescu.
Simona Siserman deține un teren de 500 de metri pătrați in Cluj-Napoca, dobândit in anul 1998 si un teren de 625 de metri pătrați dobândit in 2006 in comuna Căpușu Mare. Ea deține o casa de 287 de metri pătrați dobândită in 1998, dar si o casa a cărei suprafața nu este declarata in Ocna Mureș, aceasta fiind dobândita in 2009. Ea deține un Renault Clio fabricat in 2005. La capitolul depozite bancare, președintele Tribunalului Cluj a declarat in ultima sa declarație de avere conturi care conțin 140.000 de lei. Siserman are datorii de 9.000 de euro, suma ce reprezintă o ipoteca pentru una dintre casele sale. Suntem curioși de ce a avut nevoie aceasta de o ipoteca daca are sume de peste 1,4 miliarde de lei vechi in conturi. Ea a încasat peste 100.000 de lei anul precedent din funcția de președinte al Tribunalului Cluj, iar soțul sau care lucrează la Parchetul Militar, a încasat o suma similara. Soțul acesteia, Viorel Siserman, arata in declarația sa de interese ca are 51 de acțiuni la societatea Sinterom, valoarea lor fiind de 126 de lei. Societatea este deținută de controversatul om de afaceri Stefan Vuza. Viorel Siserman este prim-procuror la Parchetul Militar Cluj, având funcția de colonel.
