Judecătorul şi membrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Adrian Toni Neacşu a dezvoltat, începând cu anul 2008, un proiect din bani publici intitulat Jurindex. Este vorba de un site de jurisprudenţă unde au acces, gratuit, toate persoanele interesate de hotărârile judecătoreşti emise de curţile de apel. Acest proiect s-a blocat însă, Adrian Neacşu a devenit redactor şef la revista Pandectele Române şi colaborator în cadrul firmei WOLTERS KLUWER SRL, care publică ceea ce ar fi trebuit să publice Jurindex-ul. Însă de această dată, pe bani.
Jurindex este un site pe care se pot vizualiza hotărârile curţilor de apel din România şi a fost coordonat de o echipă condusă de judecătorul şi membrul CSM, Adrian Neacşu. La început, acest proiect a fost salutat de toţi cei interesaţi de modul în care judecă anumiţi judecători, însă, treptat, nu au mai fost publicate hotărârile.
Spre sfârşitul lunii august, Adrian Neacşu aprecia pe blogul lui că accesul la hotărârile judecătoreşti trebuie să fie gratuit.
“Încă din 2009 am creat, susținut și consacrat, sper definitiv, principiul accesului liber, general și gratuit la hotărârile judecătorești, ca o contrapondere la practicile restrictive ale conducătorilor sistemului judiciar. Valorile noii concepții privind accesibilitatea în practică a hotărârilor judecătorești sunt asumate astăzi explicit, deși, în mare parte, doar formal de vreme ce încă suntem, din punct de vedere practic, în situația din 2009, de autoritățile publice din România, fie că este vorba de Consiliul Superior al Magistraturii ori de Ministerul Justiției. Mai mult, publicarea hotărârilor judecătorești pe internet constituie, la acest moment, o obligație asumată de statul român în contextul Mecanismului de cooperare și verificare a progreselor înregistrate după aderare în domeniul reformei justiției și a luptei împotriva corupției”, scrie judecătorul într-un editorial.
În acelaşi timp, el a criticat constant faptul că CSM şi Ministerul Justiţiei au blocat fondurile pentru Jurindex.
Toni şi-a luat “jucăriile” şi a plecat la Wolters Kluwer
Cu toate acestea, hotărârile respective apar în continuare, însă nu gratis, ci contracost, dar tot sub girul judecătorului Neacşu.
Societatea WOLTERS KLUWER SRL cu acţionariat româno-austriac-olandez editează revista Pandectele române, unde Adrian Neacşu este redactor şef şi colaborator.
Tarifele percepute de această firmă pentru a avea acces la hotărârile judecătoreşti încep de la 650 de lei (licenţa de instalare) şi pot ajunge până la 2.900 de lei/an.
“Wolters Kluwer România furnizează cea mai avansată tehnologie pentru soluţiile de informare juridică. Sintact permite accesul în timp real la Legislaţia şi Jurisprudenţa română şi europeană, la principalele Reviste Juridice precum şi la Comentariile privind aplicarea legilor esenţiale. Clienţii noştri sunt avocaţi, economişti, companii din toate industriile, instanţe şi alte instituţii responsabile cu aplicarea legislaţiei. Experienţa noastră globală aduce un plus de valoare bazată pe 175 de ani de expertiză în furnizarea soluţiilor de informare pentru profesioniştii din domeniul juridic şi economic”, arată reprezentanţii WOLTERS KLUWER în prezentarea unui pachet de produse.
Acţionarii acestei societăţi sunt firmele olandeze, WOLTERS KLUWER INTERNATIONAL HOLDING B.V. (acţionar majoritar) şi THESINDA B.V., iar administratori sunt BAGAMA HOLDING GMBH (societate austriacă), SC DAN STOICA LEGAL MANAGEMENT SRL, iar anul trecut firma a avut o cifră de afaceri de 9,1 milioane de lei.
Această societate publică prin intermediul Editurii Rosetti, pe care a cumpărat-o de la Marian Florescu şi de la Cristian Dumitrescu, fost procuror şi redactor în anii ‘80 la Scânteia Tineretului. (NOTĂ 03.09.2016. Potrivit unui drept la replică, persoanele menționate anterior susțin că nu au avut funcțiile de procuror și redactor la revista Scânteia Tineretului, n.red)
Ca să “are” şi satisfacţia profesională ceva de mâncare!
Într-un interviu publicat pe site-ul WOLTERS KLUWER, Adrian Toni Neacşu explică motivele care l-au făcut să accepte postul de redactor şef la Pandectele Române.
“Prezenţa mea aici este o mare satisfacție profesională. De multă vreme am făcut pasiune pentru lucrul sistematic cu hotărârile judecătorești ale instanțelor. Am lucrat cu ele atât la nivel individual, din calitatea mea de judecător, cât şi la nivel de masă, din perspectiva funcțiilor administrative pe care le-am ocupat, dar mai ales a proiectelor naționale pe care le-am inițiat. Pandectele Române reprezintă pentru orice jurist care a auzit măcar o dată de Hamangiu, în primul rând, publicația care sistematizează şi valorifică calitativ practica judecătorească. Modelul imaginat de Hamangiu începând din 1921 pentru selectarea, sistematizarea şi prezentarea jurisprudenței instanțelor judecătorești rămâne şi acum greu de depășit, iar realitatea editorială românească ne demonstrează asta. Mă bucur că voi putea să-mi continui pasiunea de a lucra organizat cu hotărârile judecătorești, într-un loc încărcat de istoria publicării jurisprudenței instanțelor”, explică membrul CSM.
Conform declaraţiilor de avere şi de interese semnate de Neacşu la jumătatea acestui an, colaborarea lui cu această societate nu se regăseşte în nici o rubrică, astfel că este de aşteptat ca magistratul CSM să colaboreze cu olandezii de la WOLTERS KLUWER pro bono!
Câţi judecători poţi băga într-un pandect?
Conform unui magistrat, Jurindex-ul încurca o serie de afaceri de casă ale judecătorilor din cadrul curţilor de apel.
„La fiecare curte de apel există câţiva judecători care, în colaborare cu o editură de casă, scot, anul sau trimestrial, aşa-numitele manuale de jurisprudenţă. Aceste volume, sunt contra-cost, iar Jurindexul făcea toate aceste hotărâri publice în mod gratuit. Vă daţi seama că acest aspect a deranjat pe mulţi”, spune un magistrat clujean. Mai mult, acesta mai adaugă şi că mulţi judecători fac în mod frecvent greşeli gramaticale în enunţarea hotărârilor sau a motivărilor, precum şi, la fel de frecvent, contraziceri logice, pentru ca respectivele hotărâri să nu poată fi puse în aplicare.
Răzvan Robu
Bună seara,
Domnule Răzvan Robu am citit pentru prima dată acest articol al dv. scris în anul 2013 şi vă întreb : despre cine afirmaţi că a fost procuror şi redactor la Scânteia Tineretului în anii 80? Despre subsemnatul (Florescu Marian) sau despre Dumitrescu Cristian?
Sunteţi într-o mare eroare, nici eu şi nici asociatul meu nu am fost procuror sau redactor la vreo publicaţie din anii 80. Nu intru în detalii, aveaţi obligaţia să vă informaţi, era şi foarte simplu, adresele de email şi nr. de telefon personale au fost ..şi sunt publice, fiind afişate pe site-ul editurii.
Domnule Răzvan Robu am rugămintea ca într-un termen rezonabil (3 zile) să introduceţi o precizare ( marcată cu roşu şi datată zi, lună, 2016) sub paragraful în care sunt menţionate numele Florescu Marian şi Dumitrescu Cristian în care să vă cereţi scuze pentru informaţia eronată comunicată public în articolul dv. şi să precizaţi că nici Florescu Marian şi nici Dumitrescu Cristian nu au avut calitatea de procuror sau redactor la Scânteia Tineretului.
Cu toată consideraţia,
Marian Florescu