Elena Abrudan, directoarea departamentului de Jurnalism de la UBB, nu şi-a declarat nici anul trecut, dar nici anul acesta bijuteriile de aproximativ 50.000 de euro care i-au fost furate şi recuperate de oficialii IPJ Cluj, potrivit unor surse. Ea este suspectă de fals în declaraţia de avere având în vedere că nu şi-a trecut această agoniseală importantă din viaţa sa. Mai mult, soţul acesteia, deşi este observator, nu apare cu niciun venit. Ea nu şi-ar fi trecut şi veniturile soţului, conform unor surse. Patriţiu Abrudan a avut probleme chiar în urma cu două săptămâni când a agresat un jurnalist la un meci din calitatea de observator de joc.
Gazeta de Cluj va trimite o sesizare la Agenţia Naţională de Integritate (ANI) să demareze cercetările în acest caz având în vedere diferenţele semnificative între averea familiei Abrudan şi ce a declarat Elena Abrudan pe declaraţia sa de avere. Gazeta de Cluj i-a solicitat un punct de vedere Elenei Abrudan în această chestiune, însă nu am primit niciun răspuns până la închiderea ediţiei.
Abrudanca nu este la prima abatere
Elena Abrudan a mai avut probleme cu declaraţia de avere şi în decursul anului 2012, după cum relatam anterior. Elena Abrudan şi-a mărit casa cu 12 metri pătraţi fără să îşi treacă în declaraţia de avere vreo modificare. Astfel, orice cm se trece, dar ea nu a dorit să facă acest lucru din prima. Fapt profund ilegal.
Vedeta de pe Youtube
Elena Abrudan este mai cunoscută pentru faptul că face mixuri pe muzică pe Youtube, decât pentru cariera sa în jurnalism. Ea şi-a postat pe propria pagină de pe platforma numită un video intitulat sugestiv ”good music” unde apar piese ale Ellei Fitzgerald, Louis Armonstrong, şi alţi cântăreţi celebri. Elena Abrudan, şef de departament la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj, a încasat lunar circa 18.093 de euro în anul fiscal 2010, fiind probabil una dintre cele mai bine plătite profesoare din UBB.
Devalizarea U Cluj în viziunea lui Patriţiu Abrudan
Procurorii clujeni au primit o scrisoare anonimă în care se arăta cum cei din conducerea “U” Cluj din acea perioadă au “jonglat” cu transferul a doi fotbalişti, George Florescu şi Răzvan Cociş la echipa moldoveană Sheriff Tiraspol. Iniţial, în cadrul cercetărilor derulate erau vizaţi şi Marius Bojiţă, fost preşedinte al clubului clujean şi rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, Călina Dorina, fosta contabilă a clubului de fotbal şi Costel Burcă, fostul director administrativ, dar procurorul de caz, Dorin Ciumărnean le-a dat acestora neînceperea urmăririi penale. În această situaţie, toate rezultatele investigaţiilor au fost puse pe seama lui Sorin Bagiu, fostul director executiv de la “U” Cluj, se arată într-un articol anterior al lui Răzvan Robu din Gazeta de Cluj.
Georgeta Dobai, avocata lui Bagiu, spune că instanţele au tot amânat până acum termenele de judecată pentru că martorii citaţi în proces nu au venit în faţa judecătorilor.
“La ultimul termen s-a amânat că eram bolnavă, dar oricum se amâna pentru că noi am solicitat audierea a doi martori, dar a venit doar unul”, spune Dobai.
La unul din termenele anterioare ale acestui proces, fostul impresar al celor doi fotbalişti, Tiberiu Petriş, acuzat şi el de plângerea anonimă că ar fi participat la orchestrarea întregii afaceri, a declarat că nu ştie ce s-au întâmplat cu banii din transfer, la întâlnirile care au avut loc cu reprezentanţii Sheriff Tiraspol discutându-se doar despre salariile celor doi fotbalişti.
PSD şi BT amintiţi în meciul de evaziune
Conform documentului în baza căruia organele de cercetare penală s-au autosesizat, o scrisoare anonimă, în această afacere erau implicate nume grele din Cluj-Napoca. Conform cercetărilor derulate de subcomisarul de poliţie Simona Cornea, urmărirea penală ar fi trebuit să se înceapă şi pe numele Marius Bojiţă, Dorina Călina (fostul contabil de la “U” Cluj) sau Costel Burcă, dar prim-procurorul de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, Daniel Ciumărnean, a admis începerea urmăririi penale doar pe numele lui Sorin Bagiu, fostul director executiv al clubului de fotbal.
“Denunţătorii susţin că suma de 300.000 de dolari a fost împărţită între, Marius Bojiţă, Mircea Gavrilă, Nicolae Ienac şi Tiberiu Petriş, iar “derularea afacerii a fost gestionată în consiliul de administraţie al “U” Cluj” de către reprezentanţii BT, Nicolae Tarcea şi Patriţiu Abrudan, care au facilitat depunerea sumei de 550.000 de dolari într-o casetă de valori din Banca Transilvania “până când persoanele mai sus menţionate au căzut de acord asupra cotelor ce i-a revenit fiecăruia”, iar diferenţa de 250.000 de dolari ar fi rămas în caseta de valori din Banca Transilvania, “ca măsură asiguratorie pentru reprezentanţii băncii””, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii clujeni. Astfel, chiar dacă în această afacere de evaziune fiscală s-a arătat că erau implicate şi alte persoane, procurorii de caz au dispus neînceperea urmăririi penale faţă de acestea, doar în baza unor declaraţii date de toţi cei enumeraţi anterior, în care cei implicaţi în această afacere au spus că, de fapt, nu au avut de-a face cu acest caz de evaziune fiscală.
Abrudan apare pe fir
În urmă cu doi ani, şi Ioan Becali, unul dintre cei mai “grei” patroni ai fotbalului românesc, a fost acuzat de fraudă, evaziune fiscală şi spălare de bani. Becali a fost acuzat de procurorii DNA. Potrivit unui comunicat al DNA, procurorii au început urmărirea penală, pentru înşelăciune, evaziune fiscală şi spălare de bani împotriva fostului impresar Ioan Becali, a impresarului Victor Becali, a preşedintelui şi patronului clubului de fotbal Rapid Bucureşti, Gheorghe Copos, a avocatului Sica Puscoci, a fostului director al clubului de fotbal Oţelul Galaţi, Mihai Stoica, a preşedintelui executiv al clubului de fotbal Dinamo, Cristian Borcea, a fostului preşedinte al clubului de fotbal Dinamo, Mircea Stonenescu, a preşedintelui clubului de fotbal Gloria Bistriţa, Jean Pădureanu, a impresarului Gheorghe Popescu şi împotriva acţionarului de la clubul de fotbal Rapid, Gheorge Neţoiu. Persoanele mai sus menţionate, împreună sau în parte, prin tranzacţii ilegale şi folosire de interpuşi, au externalizat sume de peste 10 milioane de euro cuvenite cluburilor de fotbal pe care le reprezentau sau pentru care au efectuat activităţi de impresariat. Astfel, conform probelor administrate a rezultat că, în perioada 1999-2005, cea mai mare parte a sumelor cuvenite cluburilor au fost transferate în conturile firmelor off-shore din Insulele Virgine şi Olanda, iar ulterior, unii dintre învinuiţi şi-au însuşit în interes personal sumele externalizate.
Ce oameni nerecunoscatori si invidiosi bai frate. Pai Lenuta asta a „muncit” din greu ca sa-si stranga averea pe care o are. Ca bibliotecara la unitatea militaura din Floresti si ca lector la UBB, madama s-a dat mult in barci pentru fiecare bijuterie. E adevarat, a fost o femeie frumoasa si avea cu ce. Iar Patritiu, saracu, si-a rupt spinarea carand sacosele si gentile pline dupa fiecare meci arbitrat sau observat. Altfel cum credeti ca ajungea sa se mute din apartamentul de pe Calea Floresti in ditamai viloiul de pe Buna Ziua si sa aiba si bijuterii de 50.000 euroi, ca sa nu mai spunem de alte bunuri vazute si nevazute.
da, a muncit pe branci intr-adevar, de la bibliotecara, profesoara, la sef de departament UBB cu siguranta a avut mult de tras ;)) saraca, nu stiu dc va mai mirati, traim in Romania