Andrei Dominte, un basarabean judecat de justiția clujeană pentru trafic de persoane, a fost achitat de Tribunalul Cluj. El este liderul unui grup infracțional organizat care trecut ilegal granița, cu acte false, zeci de basarabeni care își doreau să ajungă în occident. Unele persoane au mers la cerșit, altele pentru a practica prostituția sau să presteze muncă la negru. Celelalte 10 persoane care făceau parte din grupul de traficanți au fost condamnați cu suspendare anul trecut. Tariful perceput de grupare pentru aceste ”servicii” era între 1.200 și 1.500 euro/persoană. Cluj-Napoca era ”nodul” principal din România prin care cetățenii basarabeni erau trimiși în Occident.

La mijlocul acestei luni, judecătorul Mihai Ghica de la Tribunalul Cluj a decis să îl achite pe Andrei Dominte, judecat într-un dosar de trafic de persoane. Modalitatea prin care basarabeanul a scăpat de acuzații a fost recalificarea faptelor pentru care a fost trimis în judecată.

”Recalifică faptele reţinute în sarcina inculpatului Dominte Andrei prin rechizitoriu din infracţiunile de constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de migranţi, în forma organizării, îndrumării sau călăuzirii uneia sau mai multor persoane în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat, cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen. de la 1968, fals privind identitatea (…) în infracţiunile de constituirea unui grup infracţional organizat (…) Achită pe inculpatul Dominte Andrei (aflat în stare de libertate) – sub aspectul comiterii infracţiunilor de: – constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de migranţi, în formă continuată (…). Constată că nu există constituire de parte civilă în cauză. Constată că înscrisurile false au fost desfiinţate prin sentinţa penală (…) Cheltuielile judiciare avansate rămân în sarcina statului. Cu drept de apel, în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii, pentru procuror şi inculpat. Pronunţată prin punerea hotărârii la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, data de 10.11.2021”, arată soluția pe scurt a Tribunalului Cluj.

Potrivit dosarului, afacerea a început în 2011 și a continuat câțiva ani, până când toți mai mulți migranți au început să fie reținuți la punctele de trecere a frontierei dintre România și Ungaria. Capii rețelei le făceau rost basarabenilor acte de identitate emise în România, dar care fuseseră retrase din circulație.

Potrivit cercetărilor făcute de procurori, Andrei Dominte, împreună cu Corneliu Tărâță, Irina Doghi, Tudor Galoș, împreună cu alți doi cetățeni basarabeni, care nu au putut fi identificați în cadrul anchetei, au început să organizeze transporturi ilegale de migranți. Dominte era liderul grupului, care stabilea care sunt sumele de bani care i se cuvin fiecăruia. Cei menționați anterior recrutau basarabeni care doreau să plece în occident și le dădeau cărți de identitate românești eliberate pe numele altor persoane.

Gruparea acționa pe două paliere: în republica Moldova, oamenii erau recrutați de o parte din membrii rețelei, apoi erau trimiși în România, unde primeau cărțile de identitate scoase din uz.

Potrivit procurorilor, grupul condus de Dominte a organizat trecerea frauduloasă a frontierei României cu Ungaria, prin diferite puncte de trecere a frontiere, a 26 cetățeni moldoveni.

Traficanți de persoane condamnați să fie liberi

Ceilalți membri ai grupului de traficanți, Corneliu Tărâță (adjunctul lui Dominte Andrei, n.red.), Galoş Tudor, Burcă Daniel Bogdan, Ilea Ovidiu Claudiu, Kiss Pavel Mihai, Blaj Augustin Alexandru, Doghi Irina, Doghi Dan Claudiu și Briscan Ioan Radu, au primit condamnări cu suspendare anul trecut. Cu alte cuvinte, nu au făcut nicio zi de pușcărie pentru traficarea a zeci de persoane.

Afacerea a început în 2011 și a continuat câțiva ani, până când toți mai mulți migranți au început să fie reținuți la punctele de trecere a frontierei dintre România și Ungaria. Capii rețelei le făceau rost basarabenilor acte de identitate emise în România, dar care fuseseră retrase din circulație.

Potrivit cercetărilor făcute de procurori, Andrei Dominte, împreună cu Corneliu Tărâță, Irina Doghi, Tudor Galoș, împreună cu alți doi cetățeni basarabeni, care nu au putut fi identificați în cadrul anchetei, au început să organizeze transporturi ilegale de migranți. Dominte era liderul grupului, care stabilea care sunt sumele de bani care i se cuvin fiecăruia. Cei menționați anterior recrutau basarabeni care doreau să plece în occident și le dădeau cărți de identitate românești eliberate pe numele altor persoane.

Gruparea acționa pe două paliere: în republica Moldova, oamenii erau recrutați de o parte din membrii rețelei, apoi erau trimiși în România, unde primeau cărțile de identitate scoase din uz.

Potrivit procurorilor, grupul condus de Dominte a organizat trecerea frauduloasă a frontierei României cu Ungaria, prin diferite puncte de trecere a frontiere, a 26 cetățeni moldoveni.

”Sursa” de acte false din România nu a fost găsită

Din păcate, procurorii nu au reușit să afle cine este persoana care procura cărțile de identitate românești, folosite de către membrii grupului, pentru organizarea traficului migranți.

”Grupul infracțional a cunoscut trei segmente, unul în Republica Moldova și două în România. Ambele grupări din România erau coordonate de segmentul din Republica Moldova. Cele două grupări române nu au lucrat întotdeauna separat, existând și cazuri când au cooperat.

Segmentul din Republica Moldova era compus din inculpații Dominte și Tarâță, care recrutau cetățeni moldoveni care doreau să meargă la muncă în occident, să obțină pentru aceștia vize emise de România sau Bulgaria, care le dădeau dreptul să călătorească doar pe teritoriul României, respectiv să tranziteze România în drum spre Bulgaria, pe o perioadă de maxim 90 de zile, fără a avea drept de muncă”, se arată în rechizitoriu.

De asemenea, cei doi au avut și rolul de a coordona fiecare operațiune de trecere ilegală a frontierei, realizată de către membri din România ai grupului. Tot Dominte și Tărâță au fost cei care au procurat cărți de identitate românești, care au fost trimise membrilor din România ai grupului, pentru a fi încredințate migranților moldoveni.

Una dintre fetele luate din Republica Moldova arată că a călătorit până în România, unde s-a întâlnit cu un necunoscut, care i-a dat o cartelă de telefon și un permis de ședere italian, falsificat. Însă când femeia a încercat să treacă frontiera, vameșii au descoperit că permisul de ședere era fals și călătoria ei a fost întreruptă.

”Adjunctul” rețelei a mai fost condamnat, pentru aceeași infracțiune, în Anglia

În urma procesului care s-a judecat, inițial, la Tribunalul Cluj toți cei 10 care se ocupau de traficul de persoane au fost achitați de acuzațiile de fals, venite în urma folosirii documentelor de identitate procurate. Pentru acuzațiile de grup infracțional organizat ei au fost condamnați cu suspendare. Procurorii au contestat decizia dată de instanță, însă Curtea de Apel Cluj a menținut soluția dată de tribunal.

Corneliu Tărâță a mai fost condamnat la 4 ani închisoare pentru facilitarea intrării sau a șederii ilegale prin sentința penală din 20.04.2016, dată într-un dosar judecat în Marea Britanie, 3 luni închisoare pentru fraudă, inclusiv înșelăciunea conform Identity Documents Act 2010 prin sentința dată într-un dosar conex. El a executat o parte din pedeapsă în Penitenciarul HMP Winchester.

În România legea este blândă cu traficanții de persoane

Potrivit raportului Grupul de experţi pentru lupta împotriva traficului de fiinţe umane (GRETA) al Consiliului Europei, în România legislația este permisivă cu cei acuzați de trafic de persoane. că un număr semnificativ de sentinţe sunt cu suspendare, iar utilizarea recunoaşterii vinovăţiei pentru a obţine o condamnare diminuată sau alte înţelegeri similare le permit multor infractori să primească pedepse reduse. GRETA consideră că procedura de recunoaştere a vinovăţiei pentru reducerea pedepsei trebuie utilizată numai în mod excepţional în cazurile de trafic de fiinţe umane şi că instanţele trebuie să se asigure că infracţiunile comise duc la pedepse proporţionale şi disuasive.

Un număr total de 2.613 victime au fost identificate în perioada acoperită de raport (2016-2019). Trei din patru victime au fost femei şi jumătate copii, exploatarea sexuală rămânând cel mai comun scop al traficului de fiinţe umane.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here