Ministerul Justiției a publicat, marți, 4 februarie, proiectul de Lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), documentul urmând să fie transmis CSM, pentru procedura de avizare. Noutatea care a generat deja critici în rândul magistraților prevede că punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de un judecător sau procuror se face cu autorizarea prealabilă a procurorului general, iar trimiterea în judecată a judecătorilor şi procurorilor se încuviinţează de Secţia pentru judecători sau, după caz, de Secţia pentru procurori a CSM.
După desființarea SIIJ, toate dosarele vor trece pe sub nasul Procurorului General
Procurorul general va exercita controlul asupra soluţiilor deja dispuse, precum şi asupra actelor şi măsurilor decise în cauze în curs de soluţionare şi tot el este singurul care poate retrage căile de atac exercitate de Secţia Specială pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, conform proiectului de lege.
În expunerea de motive, se arată că, ”deşi constituirea unei astfel de secţii este un demers care, în sine, a fost consemnat ca fiind constituţional, parametrii în care aceasta îşi desfăşoară activitatea contravin modului de organizare a parchetelor în România şi principiului controlului ierarhic”.
Proiectul propune desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei.
Prin urmare, Guvernul PNL a decis ca dosarele penale împotriva judecătorilor şi procurorilor nu vor putea fi deschise decât cu acordul Procurorului General. Asta stabilește că procurorul general va deveni cel mai puternic om din România, având puterea asupra magistraților.
Șeful suprem
Procedura de selecție a candidaților agreați de Ministerul Justiției pentru preluarea șefiei marilor Parchete a fost încheiată, iar pentru funcția de procuror general al României a fost nominalizată Gabriela Scutea, fostă mână dreaptă a Laurei Codruța Kovesi și semnatară a protocolului secret, ilegal și neconstituțional încheiat, în anul 2009, între Parchetul General și Serviciul Român de Informații. În aceste condiții, numirea, prin decret prezidențial, a lui Scutea la vârful Ministerului Public este doar o chestiune de timp.
Posturile aflate în schema de funcții și de personal a Secției la data intrării în vigoare a legii rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, se arată în proiectul de lege aflat în dezbatere publică, ele fiind redistribuite în cadrul celorlalte secții ori în cadrul altor Parchete, în funcție de necesități.
„Procurorii din cadrul Secției, inclusiv procurorul-șef adjunct, revin la Parchetele de unde provin. De la data revenirii la Parchetul de unde provin, procurorii îşi redobândesc gradul profesional de execuție şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție”, se menționează în document. Mai mult, personalului detașat pe celelalte categorii de posturi din cadrul Secției îi încetează detașarea începând cu data desființării acesteia.
Reamintim că, pentru compunerea SIIJ, Parlamentul a inițiat o procedură care exclude efectiv orice intervenție a factorului politic. Spre deosebire de celelalte funcții din PÎCCJ, DNA sau DIICOT, fie că este vorba despre ocuparea funcțiilor de conducere, fie că este vorba despre ocuparea posturilor de execuție, toți procurorii sunt supuși unei proceduri de examinare, în fața unei comisii speciale, rezultatele concursurilor fiind avizate de plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Mai mult, SIIJ prezintă, conform legii aflate încă în vigoare, un raporta anual de activitate tot în fața plenului CSM.
„Dumnezeul magistraților”
Ministerul Justiției, condus de Cătălin Predoiu, urmărește, pe lângă desființarea SIIJ, și unor prerogative procurorului general al României care îl transformă într-un minizeu. Concret, proiectul de lege vizează ca „punerea în mișcare a acțiunii penale față de un judecător sau procuror să se facă cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”. În expunerea de motive, măsura este justificată de „necesitatea asigurării unei protecții adecvate a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârşite prin sesizări/denunțuri arbitrare”.
Conferirea acestor puteri procurorului general înseamnă pentru ministerul condus de Predoiu „instituirea unor mecanisme suplimentare, cu rol de garanție, în cazul în care aceștia au calitatea de suspect în dosare penale, reglementarea propusă asigurând, totodată, un echilibru între aceste garanții și necesitatea unui mecanism efectiv în materia răspunderii penale a magistraților, în situația existenței unor probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că persoana în cauză a săvârșit o infracțiune”.
Proiectul de lege modifică și alte prevederi legale care fac referire la trimiterea în judecată a judecătorilor și procurorilor. Astfel, trimiterea în judecată a judecătorilor și procurorilor se încuviințează de Secția pentru judecători sau, după caz, de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv în cazul magistraților care sunt membri aleși ai Consiliului, iar Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii se pronunță asupra cererilor de încuviințare a trimiterii în judecată în termen de 15 zile de la primirea sesizării și de îndată după primirea sesizării, în cazul cererilor de încuviințare a percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu. Un singur lucru pozitiv este menționat în această modificare și anume că, „dacă magistratul la care se referă cererea este unul dintre membrii aleși ai CSM, acesta nu are drept de vot la soluționarea respectivei cereri”.
