Justitia ii baga pe clujeni in revistele de specialitate

Dupa ce s-au casatorit, in 1998, Gerald Jakab si Annamaria Nagy au primit, printr-un act de vanzare-cumparare de la tatal sotiei, un teren de 1.500 mp si o casa pe str. Fabricii de Zahar. Pana in 2004, cei doi au demolat o parte din constructia primita si au ridicat o alta casa mai mare, evaluata ulterior, inaintea crizei imobiliare, la 500.000 de euro. In 2004, cei doi au divortat si, in cadrul procesului de partaj, Jakab a cerut jumatate din valoarea proprietatii dobandite in comun, tinand cont si de faptul ca el a primit in grija copilul rezultat in urma casatoriei. Cu toate acestea, instantele nu i-au dat castig de cauza motivand ca in 1998 proprietatea le-a fost atribuita in urma unei donatii mascate si ca donatia din acel an a fost, de fapt, casa construita sase ani mai tarziu. In urma acestei afaceri, Jakab a depus mai multe contestatii si plangeri penale, dar nu a avut castig de cauza. De asemenea, el a atras atentia ca in sprijinul fostei sale sotii au facut presiuni fosta sefa a Baroului Cluj, Maria Giurca, si Vasile Maier, un clujean aflat in cadrul Serviciului Roman de Informatii Cluj.

 

Conform declaratiilor lui Jakab, el a ajuns sa piarda toate aceste procese pentru ca cei de la Cadastru au acceptat ca, dupa divort si partaj, fosta sotie sa isi intabuleze casa pe numele ei.

„Greseala este in modul de dobandire a proprietatii, in care trebuia sa se mentioneze faptul ca imobilul in cauza este proprietatea noastra comuna prin construire si nu prin vanzare-cumparare. Desi am inaintat nenumarate memorii, desi prin raspunsurile pe care le-am primit serviciul de carte funciara recunoaste faptul ca astfel de greseli se pot remedia, cei de la cadastru mi-au trimis mai mult niste descrieri filosofice de literatura, de copiere a unor texte de lege, fara a mi se comunica in concret cum se remediaza situatia, desi culpa este exclusiv a lor”, explica Gerald. Conform unuia dintre ultimele procese prezidate de Claudiu Gligan, magistrat in cadrul Judecatoriei Cluj Napoca, se “respinge ca neintemeiata plangerea impotriva incheierii de carte funciara formulata de petentul Jakab Gerald Atilla, avand ca obiect incheierea nr. 137175/2009 din 29 ianuarie 2010”, se arata in sentinta. Chiar daca imobilul a fost contruit de Gerald Jakab si Annamaria Nagy, judecatorul clujean a considerat ca “prin edificarea unor lucrari asupra imobilului bun propriu al celuilalt sot, acesta nu a dobandit un drept de proprietate asupra acestui imobil, ci un drept de creanta cu privire la cota sa, stabilita ca urmare a partajului, din valoarea acestor imbuntatiri sau a sporului de valoare a imobilului desocotirea putand fi formulata in cadrul procesului de partaj sau pe cale separata, pana la indeplinirea termenului de prescriptie”, se arata in motivare.

 

Chiar daca Gerald Jakab a pierdut procesele pe banda rulanta, avocatii clujeni Mircea si Calin Costin au descoperit mai multe hibe in judecata magistratilor care au avut de-a face cu acest caz.

In primul rand, cei doi avocati spun ca actul de donatie prin care Annamaria Nagy sustine ca este proprietarul donatiei nu este semnat si nici datat, purtand doar mentiunea persoanei care l-a tehnoredactat. “In mod cu totul gresit, prin hotararile judecatoresti analizate, a fost considerat ca fiind inceput de dovada scrisa atribuindu-i-se la fel de gresit forta probanta in coroborare cu alte probe administrate in cauza. (…) El este un act juridic inexistent si, ca urmare, din start este exclusa posibilitatea coroborarii lui cu alte probe ale dosarului. Instanta de recurs, stabilind contrariul, in mod cu totul eronat a dat o anumita eficienta juridica unui act juridic care nu a existat in realitate”, arata cei doi avocati.

 

De asemenea, ei mai arata ca, daca tatal lui Annamaria Nagy ar fi dorit sa ii ofere doar ei terenul de pe str. Fabricii de Zahar, atunci ar fi incheiat un act de vanzare-cumparare doar cu ea si nu cu ambii soti.

 

“Daca vanzatorul N.A. ar fi dorit sa gratifice numai pe fiica lui, anume J.A.M., atunci ar fi incheiat actul de vanzare-cumparare numai cu aceasta, caz in care calificarea respectivului contract ca fiind in realitate o donatie deghizata nu ar fi comportat discutii. (…) Urmeaza, deci, sa conchidem ca, in mod gresit, instantele au calificat imobilul de locuit in litigiu ca fiind bun propriu al lui N.A.M. deoarece din elementele starii de fapt reproduse rezulta fara echivoc faptul ca acesta este un bun comun al ambilor soti pentru cel putin doua considerente, si anume: contractul de vanzare-cumparare al vechiului imobil de locuit si anexele acestuia a fost incheiat intre vanzatorul N.A. si cumparatorii, pe atunci soti, N.A.M. si J.G.A., si, potrivit celui de-al doilea considerent, imobilul obiect al vanzarii a fost ulterior demolat in timpul casatoriei celor doi cumparatori si reconstruit in locul lui un imobil nou, diferit de cel preexistent, la edificarea caruia au fost folosite numai in mica masura materiale de constructii rezultate din demolarea vechiului imobil”, mai arata avocatii Mircea si Calin Costin. De asemenea, ei mai atrag atentia si asupra faptului ca “o alta eroare de judecata comisa prin hotararile judecatoresti in discutie consta in incalcarea de catre instantele judecatoresti a dispozitiilor art. 673 indice 5 din Codul de Procedura Civila. Tinand seama de faptul ca reclamantul recurent a indicat intregul imobil ca fiind bun comun, iar parata a considerat faptul ca numai contravaloarea investitiilor are un astfel de caracter, instanta trebuia sa stabileasca potrivit acestui text legal, prin incheiere de admitere in principiu, masa bunurilor comune ale sotilor, calitatea de coproprietar a fiecaruia dintre acestia, cota-parte ce se cuvine fiecaruia dintre fostii soti si creantele nascute din starea de proprietate comuna pe care coproprietarii le au unii fata de altii. Totodata, instanta trebuia sa dispuna efectuarea operatiunilor de identificare, masuratori si evaluare”.

Conform unui document depus de Gerald Jakab la dosarul 33565/211/2010 aflat pe rolul Judecatoriei Cluj Napoca, el ii acuza de implicare si abuz pe mai multi avocati, judecatori si chiar angajati din SRI Cluj. “Nagy Annamaria s-a alaturat unui grup de criminalitate organizata si, cu implicarea mai multor persoane, cum ar fi de exemplu Nagy Alexandru, Kapcza Mikolt, Maria Giurca, fostul sef al Baroului de Avocati Cluj, cu ginerele si fiica-sa, Maier Dorel Vasile si Maier Flavia, angajati ai Serviciului Roman de Informatii, le joaca jocul si judecatorii de la Judecatoria Cluj, Francesca Bujor, Elena Bendea,  judecatorii de la Tribunalul Cluj, Maricica Grozav si Camelia Balint, judecatorii de la Curtea de Apel Cluj, Antoneta Tania Nistor, Anca Adriana Pop si Alina Rodina, si mai multe persoane de la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Cluj, etc. Doresc sa cer instantei sesizarea din oficiu si, la cerere, va rog sa aduceti la cunostinta presedintelui Judecatoriei Cluj Napoca, doamna Pura Ancuta, pentru a cerceta acest caz. Totodata, sa instiintati Parchetul de pe langa Curtea de Apel Cluj, pe domnul procuror Magyar Florin Danut, pe Procurorul General al Romaniei, doamna Laura Codruta Kovesi, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism Bucuresti, Consiliul Superior al Magistraturii si sa sesizati si alte institutii ale statului pe care le credeti de cuviinta”, cere clujeanul Jakab.