Justiţia nu scapa de monitorizarea UE

Conform raportului pe Justiţie, prezentat de oficialii UE, in mod cert Romania nu va intra in acest an in spaţiul Schengen. De asemenea, nu vom scapa de monitorizarea pe Justiţie, oficialii UE semnaland o serie de nereguli flagrante. Pe de o parte, procurorii, in special cei care fac parte din structura DNA sunt aplaudaţi, in timp ce judecatorii sunt criticaţi pentru ca nu colaboreaza cu organele de ancheta şi ca tergiverseaza marile procese de corupţie.

Printre primele nereguli sesizate in cadrul raportului de monitorizare a Justiţiei, comisia UE a atras atenţia faptului ca absolut nici o instanţa nu ţine cont de jurisprudenţa. Cu alte cuvinte in doua procese similare, judecatorii a doua instanţe diferite pot emite soluţii diferite chiar daca ei trebuie sa puna in aplicare exact acelaşi pachet legislativ.
“Consiliul Superior al Magistraturii şi preşedinţii instanţelor nu au facut inca o prioritate din consecvenţa jurisprudenţei. Chiar şi in cazurile in care judecatorii doresc sa imbunataţeasca consecvenţa, aceştia nu au la dispoziţie instrumentele necesare pentru a avea acces la jurisprudenţa altor instanţe. Nu a fost inca instituit un sistem de publicare electronica integrala a hotararilor instanţelor, inclusiv a deciziilor inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
 Curţile de apel publica unele decizii, insa nu aplica criterii uniforme in acest scop. Principala baza de date judiciare (ECRIS) ofera acces doar la hotararile instanţelor din circumscripţia unei anumite curţi de apel, judecatorii neputand compara hotararile instanţelor la nivel naţional. Un sistem alternativ, Jurindex, nu este actualizat”, arata raportul MCV.
De asemenea, raportul mai prezinta şi presiunile recente la care actualul Guvern i-a supus pe judecatori.
“Comisia este ingrijorata de recenta presiune exercitata de unii membri ai Guvernului roman şi de politicieni de rang inalt asupra Curţii Constituţionale: acestea sunt intervenţii inacceptabile pe langa o instituţie judiciara independenta. Guvernul şi toate nivelurile politice trebuie sa respecte separarea puterilor. Trebuie sa respecte, de asemenea, independenţa sistemului judiciar.
 In special, Comisia este ingrijorata de recenta limitare a competenţelor Curţii Constituţionale in ceea ce priveşte hotararile Parlamentului. Autoritaţile romane trebuie sa reinstituie de urgenţa aceste competenţe in conformitate cu Constituţia Romaniei. Prin scrisoarea sa din 16 iulie, prim-ministrul Romaniei a informat Comisia ca aceasta cerinţa va fi indeplinita.
 Independenţa sistemului judiciar şi separarea puterilor sunt elementele de baza ale unei societaţi democratice. Pentru a restabili climatul de incredere, toate nivelurile politice din Romania vor trebui sa demonstreze, in lunile urmatoare, prin acţiunile lor, angajamentul faţa de aceste principii”.

Judecatorii leneşi, procurorii buni

Insa, la fel de neunitara este şi opinia comisarilor UE privitoare la justiţie. Daca raportul ii acuza pe judecatori ca fac tot posibilul sa tergiverseze termenele unui proces de mare corupţie pana la intervenirea termenului de prescripţie, acelaşi raport ii lauda pe procurori, in special pe cei ai direcţiei Anticorupţie
“Direcţia Naţionala Anticorupţie (DNA) s-a dovedit a fi un acuzator energic şi imparţial in aceste cazuri. De asemenea, Romania a putut institui un sistem de detectare şi sancţionare a conflictului de interese, a incompatibilitaţilor şi a deţinerii de averi nejustificate. Agenţia Naţionala de Integritate (ANI) este o instituţie pregatita sa işi continue cu fermitate mandatul.
 Recentele acţiuni menite sa accelereze judecarea cazurilor de corupţie la nivel inalt la Inalta Curte au inceput sa remedieze una dintre problemele majore care limiteaza acţiunile disuasive de combatere a corupţiei Performanţa DNA a rezultat intr-o creştere importanta a numarului de hotarari pronunţate in instanţa şi de condamnari in cazurile de corupţie la nivel inalt, in special incepand cu 2010.  Cu toate acestea, eficacitatea procedurilor in instanţa, precum şi consecvenţa şi caracterul disuasiv al hotararilor in cazurile de corupţie la nivel inalt nu au egalat progresele inregistrate la nivelul urmaririi penale. Din 2007, cazurile de corupţie la nivel inalt au suferit intarzieri semnificative in instanţa. Printre cauze se numara lacunele in legislaţie şi capacitaţile insuficiente. Deficienţele practicii judiciare, prezentate in detaliu in secţiunea precedenta a prezentului raport, sunt in special evidente in cazurile de corupţie la nivel inalt, in care se constata toleranta excesiva a judecatorilor faţa de incercarile apararii de a amana şi tergiversa procedurile in instanţa, inclusiv atunci cand cazurile se apropie de implinirea termenelor de prescripţie”, se prezinta in raport.
O alta problema sesizata de raportorii europeni a fost legata de modul in care parlamentarii romani şi-au aparat averile obţinute ilicit prin suspendarea activitaţii agenţiei Naţionale de Integritate (ANI). “Progresele ANI au fost incetinite de o serie de obstacole. in 2010, temeiul juridic al ANI a fost declarat neconstituţional, ceea ce a pus la indoiala competenta fundamentala a ANI de a sesiza instanţele pentru confiscarea activelor nejustificate.
Dezbaterile pe marginea modului in care putea fi modificat temeiul juridic al ANI au scos la iveala faptul ca voinţa politica de a gasi o soluţie reala la problemele de integritate şi de a duce la indeplinire angajamentele asumate in momentul aderarii era lipsita de substanţa.
Existenţa ANI a fost readusa in discuţie de catre reprezentanţi ai tuturor principalelor partide politice din Parlament. La randul sau, Parlamentul nu a reuşit sa puna in aplicare hotarari avand ca obiect cazuri de incompatibilitate şi conflict de interese.
Fragilizat, temeiul juridic al ANI ingreuneaza şi mai mult capacitatea acestei instituţii de a obţine rezultate prin activitaţile sale şi continua sa faca obiectul unei contestari a constituţionalitaţii, deşi doua plangeri au fost respinse in luna iunie de Curtea Constituţionala”, arata raportul..


Macovei şi-a bagat coada in raport?

Una dintre cele mai ciudate recomandari facute de comisarii europeni este cea referitoare la cooperarea judecatorilor cu procurorii. Probabil, acest raport a fost influenţat mult de relaţiile date de fostul ministru al Justiţiei, procurorul Monica Macovei. “Cooperarea intre Consiliul Superior al Magistraturii, puterea executiva şi conducerea parchetelor privind politica in materie de resurse umane pentru sistemul judiciar s-a confruntat cu dificultaţi continue. Nu au fost inca adoptate legile care introduc funcţia de manager de instanţa şi redefinesc rolul grefierilor din cadrul instanţelor, o masura cu un potenţial considerabil de a reduce volumul de lucru al magistraţilor. imbunataţirile capacitaţii Institutului Naţional al Magistraturii şi introducerea unor standarde egale de recrutare pentru categorii diferite de candidaţi nu au fost efectuate decat recent, prea tarziu pentru a asigura pregatirea corespunzatoare pentru punerea in aplicare a noilor coduri. Pana acum, nu a fost convenit un plan comun de punere in aplicare a noilor coduri”, se prezinta in raport.

 

Cand a inceput supravegherea?
MCV a fost iniţiat la 1 ianuarie 2007 pentru a asigura indeplinirea angajamentelor asumate de Romania in domeniul continuarii reformei judiciare şi a combaterii corupţiei, Comisia publicand rapoarte bi-anuale privind progresele inregistrate, insoţite de rapoarte tehnice care analizeaza detaliat fiecare dintre obiectivele fixate pentru a fi indeplinite. Raportul Comisiei Europene este realizat in baza informaţiilor transmise de autoritaţile romane şi de statele membre UE, organizaţiile internaţionale, experţi independenţi şi “o varietate de alte surse”, precum şi in baza misiunilor de experţi care au vizitat Romania.

Ştefan Trandafir

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here