Justiția pune batista pe țambal, iar gaterele fără autorizație zbârnâie în Munții Apuseni

Poliția și Garda Forestieră Cluj au fost sesizate de reprezentanții Asociației Valori Superioare despre funcționarea unui gater fără autorizație la limita județelor Cluj și Alba. Sosiți la fața locului, polițiștii îl contactează telefonic pe proprietarului gaterului care le transmite că „Da dom primar știe!”. Zona în care este amplasat gaterul face parte din cea administrată de Ocolul Sivic Horea Apuseni, unde pădurile sunt făcute harcea-parcea. 

Reprezentantul Asociației Valori Superioare, Horea Petrehus, a depistat într-o pădure administrată de Ocolul Silvic Horea Apuseni mai multe cioate de copaci tăiați care aveau marcaje false trasate cu o cretă albastră pentru a da impresia că arborii fuseseră marcați. Înregistrările video făcute arată cum în apropiere a fost depistat un gater. La fața locului a venit un echipaj de poliție care a purtat cu proprietarul gaterului un dialog aproape halucinant. La întrebarea polițiștilor dacă există o autorizație pentru gater, proprietarul le-a răspuns că „Dom primar știe!”.

Pădurarul care are grijă porțiunea de pădure se numește Matei Vasile. De asemenea, reprezentanții Gărzii Forestiere Cluj ar fi trimis un control în zona respectivă, dar până la această dată nu au anunțat vreun rezultat.

Fostul senator Mihai Goțiu, unul dintre activiștii clujeni pentru protecția mediului, arată într-un articol publicat pe romaniacurata.ro că amploarea pădurilor tăiate ilegal este inimaginabilă. 

”Am fost de multe ori cu activiștii de la Asociația Valori Superioare în pădure și nu se sperie chiar așa ușor. Nici chiar atunci când, de față cu mine, au fost amenințați cu moartea. Și s-a întâmplat taman pe raza Ocolului Silvic (privat) Horea Apuseni, unde au fost descoperite și tăierile și gaterele de acum. Același ocol silvic privat pe raza căruia am documentat tăieri ilegale în serie. Singurul lucru care s-a întâmplat până acum e că au rămas fără atestatul de exploatare forestieră, dar asta nu înseamnă că nu pot să taie alții în pădurile pe care le administrează. La fel de ”legal”.

Din păcate, tupeul celor de la ocolul ăsta silvic (privat) nu e o excepție. L-am întâlnit și în multe alte locuri. Și e de înțeles un asemenea tupeu cât hoții de genul ăsta nu ajung la pușcărie, când legea pentru înființarea unei ”DNA a Pădurilor” e blocată în Parlament ori când, în dezbaterile legate de Noul Cod Silvic îi mai aud pe unii oficiali cum că ”activiștii exagerează și nu e chiar așa dezastru cum pretind”. Ba e! Și e cu mult mai mare decât reușesc activiștii și jurnaliștii de investigație să documenteze și să prezinte public”, este de părere fostul senator.

În urma sesizării făcute de Asociația Valori Superioare, IPJ Cluj a dat amenzi de 44.000 lei.

”Împreună cu reprezentanții Gărzii Forestiere Cluj, polițiștii au efectuat activități de verificare a 3 societăți comerciale de profil, precum și a transporturilor de material lemnos.

Ca urmare a abaterilor constatate, polițiștii au aplicat 5 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 44.000 de lei, în conformitate cu prevederile Legii 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.

Totodată, în cadrul acțiunii a fost confiscată cantitatea totală de material lemnos de 189,771 m3, respectiv 80,681 m3 lemn rotund rășinoase, 13,38 m3 cherestea rășinoase, 46,33 m3 lemn foc esență fag și 49,38 m3 lemn foc esență rășinoase.

Polițiștii au constatat, în flagrant, o infracțiune de transport cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase, în volum de peste 10 m3, neînsoţite de documentele specifice de transport, fiind indisponibilizat un ansamblu de vehicule în valoare totală de 40.000 euro.”, arată comunicatul IPJ Cluj.

Procurorii cercetează infracțiunile la umbra pădurilor tăiate ilegal

Însă, cu adevărat alarmantă este poziția justiției în afacerile făcute cu lemn tăiat ilegal.

Un raport al Inspecției Judiciară arată modul în care parchetele din jurisdicția Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj tratează infracțiunile de tăieri, defrișări sau incendii ilegale. Din raportul inspecției judiciare se poate trage concluzia că majoritatea acestor infracțiuni ar putea fi mușamalizate.

”- la nivelul Parchetelor de pe lângă Judecătoriile Cluj-Napoca, Turda, Huedin, Gherla, Baia Mare, Sighetu Marmației și Bistrița au fost identificate dosare în legătură cu care nu există mențiunea de autor necunoscut, fiind lăsate în nelucrare de peste 4 ani sau dosare în care, după începerea urmăririi penale în rem, nu au mai fost efectuate acte de urmărire penală, vizând dosare cu autor cunoscut sau netrecute în evidență pasivă;

– la nivelul Parchetelor de pe lângă Judecătoriile Turda și Huedin au fost identificate dosare cu autori cunoscuți vizând infracțiuni flagrante lucrate fără ritmicitate;

– la nivelul Parchetelor de pe lângă Judecătoriile Huedin, Sighetu Marmației și Bistrița au fost identificate dosare cu autor necunoscut în care nu s-a efectuat niciun act de urmărire penală de la momentul începerii urmăririi penale în rem și până la trecerea în evidență pasivă;

– s-a constatat că, în mai multe situații, la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare nu a fost indicată data efectuării actelor de urmărire penală și, în lipsa unor mențiuni suplimentare, nu s-a putut aprecia dacă vizează dosare cu autor cunoscut sau cu autor necunoscut și nici dacă s-a lucrat ritmic;

– la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus s-a constatat că marea majoritate a dosarelor mai vechi de 2 ani, netrecute în evidență pasivă, au fost lăsate în nelucrare la câteva luni de la începerea urmăririi penale în rem. De asemenea, la aceeași unitate de parchet au fost identificate dosare mai vechi de 2 și de 5 ani cu autor cunoscut și urmărire penală în personam în care nu s-a lucrat ritmic;

– la nivelul Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Lăpuș s-a constatat faptul că marea majoritate a dosarelor mai vechi de 2 ani erau dosare cu autor necunoscut, precum și împrejurarea că, după data declanșării controlului echipei de inspectori, în mai multe dosare au fost efectuate acte de urmărire penală, după o perioada de aproximativ 1 an de lăsare în nelucrare;

– la nivelul Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud s-a constatat că în toate dosarele, cu excepția celor 4 dosare soluționate în timpul controlului, nu a fost indicată data efectuării actelor de urmărire penală și, în lipsa unor mențiuni suplimentare, nu s-a putut evalua ritmicitatea actelor de urmărire penală și respectarea dispozițiilor art. 12 și 13 alin. (1) din Normele metodologice privind înregistrarea, evidență unitară, circuitul sesizărilor penale și coordonarea administrativă a activităților dispuse organelor de poliție de către procuror, aprobate prin Ordinul comun nr.12/C/2014-56/10.04.2014 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Afacerilor Interne, în sensul că trecerea dosarelor în evidență pasivă să se fi făcut la minim 60 de zile de la întocmirea planului de cercetare și la maxim 1 an de la acesta, în condițiile în care au fost identificate dosare noi trecute în evidență pasivă. Mai mult, s-a constatat că, din totalul de 407 dosare în curs de soluționare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud, 205 dosare erau cu autor cunoscut sau netrecute în evidență pasivă, deci într-un procent de 50,36%, iar în 14 dosare s-au făcut de către organul de cercetare penală propuneri de renunțare la urmărire penală;

– Parchetele de pe lângă Judecătoriile Zalău, Șimleu Silvaniei și Jibou nu au indicat niciun act de urmărire penală în dosarele vizând infracțiuni silvice, cu excepția începerii urmăririi penale în rem și, în unele situații, a continuării în personam, a punerii în mișcare a acțiunii penale sau a trecerii în evidență pasivă, iar în lipsa unor mențiuni suplimentare nu s-a putut evalua incidența termenelor de prescripție și respectarea dispozițiilor art. 12 și 13 alin. (1) din Normele metodologice antereferite, în sensul că trecerea dosarelor în evidență pasivă să se fi făcut la minim 60 de zile de la întocmirea planului de cercetare și la maxim 1 an de la acesta, în condițiile în care au fost identificate dosare cu urmărirea penală începută în rem de dată recentă;”, arată raportul referitor la parchetele menționate.

Șeful DNA Cluj nu iese din rândul procurorilor care investighează rumegușul din păduri 

Gazeta de Cluj a prezentat cum șeful DNA Cluj, procurorul Ionuț Vasile, a pus cruce unui dosar în care erau acuzați de corupție fostul ministru al Mediului, Ioan Deneș, șeful Gărzii Forestiere Cluj, Istrate Ștețco, și conducerea Direcției Silvice Maramureș în luna februarie 2022. Anterior, DNA Cluj – Serviciul Teritorial Baia Mare închisese dosarul de cercetare penală în care era anchetată modalitatea prin care hoții de păduri au ras sute de hectare de pădure. Acuzațiile împotriva lor au fost clasate pe motiv că procurorii nu au găsit nicio legătură între faptul că sutele de hectare de pădure au fost rase sub ochii închiși ai șefilor din Garda Forestieră Cluj, Ministerul Mediului și Direcția Silvică Maramureș. Pădurarii implicați în tăierile ilegale au jurat în fața procurorilor DNA Cluj că șefii lor nu au avut nimic de-a face cu dispariția pădurilor, iar declarațiile au fost înghițite ca niște găluște unse cu miere. Despre acest subiect puteți citi mai multe detalii AICI.