Justiţia şi afacerile interne cumpărate de norvegieni

De câţiva ani, norvegienii se implică în sprijinirea justiţiei din România acordând o serie de granturi. Spre exemplu, conform unui program care a început anul acesta, în cadrul unor programe din partea Norvegiei vor veni circa 306 milioane de euro, bani care vor trebui absorbiţi până în 2016, iar sumele sunt destinate programelor şi proiectelor din domeniile justiţiei, afacerilor interne, protecţia mediului, cercetare etc. Coincidenţa face că, în acelaşi timp, cel mai mare fond de investiţii norvegian (Fondul de investiţii suveran al Norvegiei), a început să cumpere acţiuni pe bursa românească la câteva bănci, societăţi de distribuţie şi producţie a energiei, precum şi la Bursa de Valori Bucureşti.

În principiu, majoritatea românilor cred că fondurile cu care ţările europene sprijină diferite investiţii naţionale sunt venite ca o mană cerească, fără a fi nevoie ca serviciile respective să fie plătite. Pentru cei mai mulţi, termenul “fonduri nerambursabile” este luat ad literam, majoritatea crezând că bunăvoinţa şi dărnicia sunt trăsături marcante ale occidentalilor.

Însă, realitatea este că granturile sau diferitele fonduri acordate pentru revitalizarea domeniilor româneşti sunt, de fapt, investiţii şi poliţe pe care statul va trebui să le plătească.

Spre exemplu, la sfârşitul lunii iunie, cu surle şi trâmbiţe, s-a anunţat lansarea granturilor SEE şi norvegiene. Evenimentul a avut loc în prezenţa Ministrului norvegian al Justiţiei şi Securităţii Publice, Grete Faremo, a Ministrului Fondurilor Europene, Eugen Orlando Teodorovici şi a Ministrului Justiţiei, Robert-Marius Cazanciuc.

Norvegienii vor da românilor granturi în valoare totală peste 306 milioane de euro, bani care vor fi alocaţi pentru perioada de până în 2016. Aceste sume de bani sunt destinate unor programe şi proiecte din domenii care sunt puncte cheie pentru România: justiţie şi afaceri interne, protecţia mediului, cercetare, sănătate, cultură, societate civilă şi îmbunătăţirea condiţiilor sociale pentru etnicii ţigani.

“Granturile asigură o platformă excelentă pentru întărirea cooperării noastre în multe domenii, inclusiv justiţie şi afaceri interne”, a declarat Ministrul Faremo în cadrul evenimentului. În cadrul acestor programe, contribuţia statelor donatoare însumează 25 milioane de euro, ceea ce reprezintă 85% din valoarea totală a acestora, 15% fiind contribuţia statului român.

Scadenţa banilor norvegieni se apropie

Dacă acest eveniment a fost extrem de mediatizat şi i s-au acordat discuţii ample, un alt eveniment legat de noile relaţii dintre Norvegia şi România, abia dacă şi-a făcut simţită prezenţa.

Norvegia este deţinătoarea celui mai mare fond de investiţii suveran din lume, care însumează aproximativ 560 de miliarde de euro. Această sumă provine din excedentul statului, care creează un astfel de fond.

În aproximativ aceeaşi perioadă de timp în care Norvegia aloca cei 300 de milioane de euro către justiţia românească, acest fond de investiţii şi-a făcut intrarea pe piaţa de capital românească.

Fără absolut nici un fel de publicitate, Fondul suveran de investiţii al Norvegiei a cumpărat de pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB). Primele achiziţii de acţiuni au fost făcute la băncile BRD şi Banca Transilvania. Ulterior, norvegienii au cumpărat acţiuni la Transgaz, Transelectrica şi OMV Petrom, precum şi un pachet de 1,14% din acţiunile BVB. Suma totală investită până acum este de puţin peste două milioane de euro. Însă, achiziţiile au fost făcute pentru ca reprezentanţii fondului să poată prospecta piaţa românească şi supraveghea tranzacţiile care au loc în interiorul acestor companii. De remarcat este că achiziţiile au vizat instituţii financiare, de energie şi tranzacţionare de acţiuni.

În situaţia în care norvegienii investesc în justiţie şi afaceri interne, este de aşteptat ca, atunci când situaţia o va cere, reprezentanţii statului român să facă “aport” fără prea multe comentarii.

Pregătiţi de sluj

Conform cadrului instituţional convenit, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Interne din România vor gestiona fondurile alocate pentru domeniul justiţiei şi afacerilor interne. Aceste finanţări vor fi folosite, printre altele, în sprijinul sistemului judiciar român, în scopul implementării noilor coduri juridice. Ministrul Justiţiei, Marius Cazanciuc, a salutat prezenta Ministrului norvegian al Justiţiei la acest eveniment important pentru Guvernul şi sistemul judiciar român: “Granturile norvegiene reprezintă o oportunitate excelentă pentru noi de a dezvolta cooperarea şi parteneriatul dintre ţările noastre. Asistenţa acordată va sprijini sistemul judiciar român pentru a funcţiona mai eficient şi mai transparent, în beneficiul tuturor cetăţenilor.”

Norvegia dă grosul şi va lua caimacul

Norvegia este principalul stat donator, contribuind cu 97% din totalul finanţărilor. Pentru perioada de finanţare de până în 2012, România a beneficiat de aproape 100 milioane de euro pentru proiecte în domenii cheie precum protecţia mediului, producţia sustenabilă, sănătate şi îngrijirea copilului, moştenirea culturală şi pentru ONG-uri. Un număr de 65 de proiecte specifice şi peste 100 de proiecte dezvoltate de ONG-uri au fost implementare, rata de absorbţie ajungând la 85%.

Ce este un fond suveran?

Fondurile suverane de investiţii sunt definite ca instrumente de investiţii publice, care gestionează un portofoliu diversificat de active financiare interne şi internaţionale, cum ar fi: acţiuni, obligaţiuni imobiliare sau alte instrumente financiare finanţate de active valutare. Aceste active pot include: balanţe de plăţi excedente, monedă oficială străină, sume provenite din privatizări, a surplusurilor fiscale şi/sau încasările care rezultă din exportul de mărfuri. Din punct de vedere al Fondului Monetar Internaţional, fondurile suverane de investiţii pot fi definite ca fonduri speciale de investiţii, create sau deţinute de guverne pentru a deţine activele externe în scopuri pe termen lung.

Răzvan Robu