Justiție în reluare la Cluj, un dosar de corupție cu bani europeni, tot mai departe de o soluție

Într-un stat membru al Uniunii Europene, unde accesarea fondurilor comunitare ar trebui să fie motorul dezvoltării, dosarul penal nr. 2412/117/2023 aflat pe rolul Tribunalului Cluj scoate la iveală o realitate sumbră, fraudele cu bani europeni sunt adesea tratate de instanțe cu o lentoare care frizează complicitatea. 

Cazul, care îi are ca inculpați pe Câmpean Ioan și Gog Daniel Eugen, a fost înregistrat în mai 2023, dar nu a cunoscut încă o soluție definitivă. Și, dacă e să ne luăm după calendarul procesual, pare că nici nu se grăbește nimeni.

Microîntreprinderi de carton. Firmele în care inculpații au rulat bani, dar nu și activitate economică reală

Cei doi inculpați sunt acuzați de săvârșirea unor infracțiuni de corupție. Mai exact, se vorbește despre prezentarea de documente false, inexacte sau incomplete pentru obținerea de fonduri europene, o schemă care dacă se va confirma în instanță a afectat nu doar bugetul comunitar, ci și credibilitatea sistemului de finanțare european în România. 

Prejudiciul? Parte civilă în cauză este chiar Organismul Intermediar Regional pentru Programe Europene Capital Uman – Regiunea Nord-Vest, ceea ce spune multe despre gravitatea presupuselor fapte.

Firmele deținute de inculpați

Firma KARUSELL DOLCE SRL, înființată în 2015 și administrată de inculpații Gog Daniel Eugen și Câmpean Ioan, este o microîntreprindere din Florești, județul Cluj, cu activitate declarată în domeniul comerțului cu amănuntul al produselor de patiserie și panificație. Deși figura inițial ca activă, firma a fost declarată inactivă fiscal din noiembrie 2018 prin decizie a ANAF și nu a mai înregistrat cifre financiare relevante după 2016.

Pe lângă aceasta, inculpații Gog Daniel Eugen și Câmpean Ioan au mai fost asociați în alte patru firme, însă niciuna dintre acestea nu mai funcționează în prezent. Potrivit datelor din registrul comerțului, aceste societăți au fost radiate, dizolvate sau declarate inactive fiscal, fără să lase în urmă o activitate economică vizibilă ori sustenabilă.

TERGIVERSAREA PROCESULUI, AMÂNAREA PRONUNȚĂRII 

Dar ceea ce uimește cel mai tare nu este doar schema în sine: cu documente trucate, proiecte fantomă și achiziții simulative, ci ritmul cu care instanța se mișcă. Procesul se află în stadiul de fond de aproape doi ani, însă de la sfârșitul lunii iunie 2024 încoace, instanța nu a făcut altceva decât să amâne pronunțarea hotărârii. 

De la termenul din 27 iunie 2024, când instanța anunța prima dată că „urmează să se pronunțe”, au trecut aproape zece luni, timp în care judecătorii au amânat de 11 ori la rând, de fiecare dată „pentru deliberări”. 

Și, cu toate acestea, în ciuda „reflecției îndelungate”, o soluție clară tot nu există. Următorul termen este fixat pentru 28 aprilie 2025, dar rămâne de văzut dacă acesta va fi cu adevărat „finalul” sau doar încă o amânare adăugată pe listă.

Această tergiversare repetitivă pune în discuție eficiența și buna credință a sistemului de justiție, mai ales în condițiile în care România este sub lupa constantă a instituțiilor europene pentru modul în care gestionează corupția. 

Justiția nu este doar despre aplicarea legii, ci și despre oportunitate, despre răspuns rapid și ferm la faptele grave. Atunci când instanțele amână cu lunile și anii, mesajul transmis în societate este unul de blazare: că faptele se prescriu, că vinovații au timp să-și „aranjeze” situațiile sau că , pur și simplu, nu există voință reală de a face lumină.

Cazul de față nu e nici izolat, nici original. Schema de fraudare care a dus la deschiderea acestui proces e un deja-vu: consultanți care întocmesc documente fictive, antreprenori care doar împrumută numele pentru a accesa proiecte, firme care există doar pe hârtie. 

4,8 milioane lei din fonduri europene, pierduți în hârtii și scheme fictive

Prejudiciul estimat în acest dosar de corupție cu fonduri europene se ridică la suma de 4,8 milioane de lei, potrivit datelor furnizate de Organismul Intermediar Regional pentru Programe Europene Capital Uman – Regiunea Nord-Vest, parte civilă în cauză. 

Mai mult decât un dosar, e un diagnostic. Când justiția întârzie în fața corupției, sistemul e cel care eșuează

În final, nu ne rămâne decât să așteptăm, încă o dată,  termenul din 28 aprilie. Poate că atunci, după un an de tăcere, vom afla în sfârșit dacă inculpații Câmpean Ioan și Gog Daniel Eugen sunt vinovați sau nu. Dar chiar și în cazul unei condamnări, întrebarea fundamentală rămâne: de ce durează atât de mult ca justiția să-și spună cuvântul atunci când e vorba despre corupție și bani europeni? 

Iar dacă răspunsul e unul legat de nepăsare, incompetență sau interese, atunci avem o problemă mult mai mare decât două nume într-un dosar penal. Avem o problemă de sistem.

Ciobănaș cu patru câini se duce la tribunal: „Nu i-am învățat să muște, doar să păzească!”