Proiectul UDMR, care a fost prezentat de Kelemen Hunor, joi, la Cluj-Napoca, are 97 de articole şi este postat pe site-ul UDMR în limbile română şi maghiară, dar va fi tradus şi în engleză.
Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc, regiunea formată din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş ar trebui să se constituie „ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut”.
Proiectul autonomie, un act constitutional
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a prezentat proiectul Uniunii privind autonomia Ţinutului Secuiesc ca pe un act constituţional „legal şi legitim” prin care comunitatea maghiară doreşte să obţină garanţii cu privire la dreptul de păstrare a identităţii etnice a cetăţenilor săi.
Acesta a afirmat că nu poate estima o dată pentru depunerea proiectului în Parlament şi nici cât va dura dezbaterea publică.
„Dezbaterea e importantă, vom face dezbateri la Bucureşti, la Iaşi la Craiova, peste tot. Mă aştept la o dezbatere aprinsă la început şi la controverse”, a mai afirmat Kelemen.
Tinutul Secuiesc, regiune autonoma
Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc, regiunea formată din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş ar trebui să se constituie „ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut”.
Proiectul prevede ca regiunea să fie condusă de un Consiliu regional şi unul executiv cu preşedinte care să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme care privesc regiunea.
Bugetarea
Documentul menţionează, legat de colectarea impozitelor şi taxelor care se generează pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, că acestea se realizează de către „Direcţia Generală Regională a Finanţelor publice Miercurea Ciuc”, prin structurile subordonate acesteia.
Potrivit proiectului UDMR privind autonomia Ţinutului Secuiesc, prezentat, joi, de preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor, la bugetul regiunii se constituie venit şi 60 la sută din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune.
De asemenea, în vederea finanţării noilor atribuţii prevăzute de statutul autonom al Ţinutului Secuiesc, veniturile bugetelor judeţelor din cadrul regiunii se suplimentează cu cote defalcate din veniturile bugetului de stat.
Justitia
Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc prezentat, joi, de preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor, prin această reorganizare competenţa Curţii de Apel Târgu Mureş se extinde şi asupra judeţului Covasna, care nu va mai aparţine de competenţa Curţii de Apel Braşov.
Limba oficiala
Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc prezentat, joi, de preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor, toate diplomele, documentele, actele de stare civilă, actele notariale, extrasele de carte funciară, facturile şi chitanţele eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, format din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, vor fi redactate, tipărite şi eliberate în limbile română şi maghiară.
De asemenea, proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc mai prevede că toate persoanele, în cadrul relaţiilor lor cu administrarea justiţiei, ministerul public, notariate şi registre publice, „au dreptul să folosească una din cele două limbi oficiale după alegerea lor în toate acţiunile judiciare, notariale sau în legătură cu registrele organizate de stat şi de a primi toate documentaţiile oficiale editate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc în limba aleasă de aceştia, fără să aibă cheltuieli suplimentare sau întârzieri procedurale din raţiunea limbii utilizate”.
Reprezentanţii UDMR au prevăzut şi faptul că, pentru garantarea dreptului la opţiune lingvistică, „judecătorii, procurorii, notarii, responsabilii de la Registrul Comerţului, evidenţa populaţiei, cartea funciară, personalul din serviciile administraţiei judiciare pentru a putea obţine un serviciu în aceste instituţii pe teritoriul Ţinutului Secuiesc trebuie să justifice conform prevederilor legale că posedă cunoştinţe suficiente ale ambelor limbi care îi fac apţi să-şi exercite atribuţiile corespunzătoare activităţii lor”.
De asemenea, potrivit documentului, cetăţenii rezidenţi pe teritoriul Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară, iar instanţele „sunt obligate să primească aceste înscrisuri şi să recunoască întreaga lor eficacitate juridică”.
Predarea limbii maghiare in scoala
Proiectul UDMR privind autonomia Ţinutului Secuiesc prevede că în judeţele viitoarei regiuni autonome „învăţământul preuniversitar cu limba de predare română sau maghiară este asigurat de profesori care au limba maternă limba de predare, iar predarea celeilaltei limbi se efectuează de către profesori a căror limbă maternă este acea limbă, iar predarea acestei de-a doua limbi este obligatorie în şcolile primare începând cu clasa a doua”.Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a susţinut că această prevedere „nu este ceva care să fie făcut cu forţa”.
