Fosta şefă a DNA, a cărei revocare din funcţia de procuror-şef al parchetului anticorupţie a fost semnată, anul trecut, de preşedintele Klaus Iohannis, în urma unei decizii fără echivoc a Curţii Constituţionale, vrea cu orice preţ să fie promovată, fără să dea examen. Laura Codruţa Kovesi a dat în judecată Consiliul Superior al Magistraturii, după ce Secţia de Procurori a respins, la sfârşitul anului trecut, cererea sa de acordare a gradului profesional aferent Parchetului General, în condiţiile în care, din 2006, până în prezent, a deţinut doar gradul profesional aferent parchetului de pe lângă tribunal. Kovesi vrea acest statut fără să susţină un concurs naţional în acest sens, aşa cum prevede legea, invocând faptul că, pe vremea când Secţia de Procurori de la CSM era condusă de Oana Schmidt Hăineală, mâna dreaptă a fostei şefe a DNA, celebrul Marius Iacob, a obţinut gradul profesional fără concurs. Culmea, Kovesi arată că o altă decizie în cazul ei pe această chestiune reprezintă o atitudine discriminatorie, scrie Jurnalul National.

 

Pe Laura Codruţa Kovesi o nemulţumeşte profund faptul că Secţia de Procurori de la CSM nu a încălcat legea, atunci când i-a respins solicitarea de acordare a gradului profesional de procuror de Parchet General. Astfel, la data de 27 decembrie 2018, fosta şefă a DNA a depus, la Secţia a VIII-a de Contencios Administrativ şi Fiscal de la Curtea de Apel Bucureşti, o acţiune în vederea anulării Hotărârii CSM nr. 673 din data de 6 noiembrie 2018. Dosarul a fost înregistrat cu aceeaşi dată, însă, până în prezent, nu a fost alocat încă unui complet de judecată care să ia în discuţie chestiunea pe fond şi nici nu a fost alocat un prim termen de judecată.

Reamintim faptul că, în data de 6 noiembrie 2018, Secţia de Procurori de la CSM, sub conducerea fostului vicepreşedinte al Consiliului, Codruţ Olaru, a respins, în unanimitate, prin vot secret, cererea formulată de Kovesi, în calitatea ei de procuror cu funcţie de execuţie în cadrul Biroului Teritorial al DIICOT Sibiu şi delegată, la cererea lui Augustin Lazăr, pe o funcţie de execuţie în cadrul Serviciului de Îndrumare şi Control al Parchetului General, de recunoaştere a gradului profesional de procuror de Parchet General, în condiţiile în care fostul procuror-şef al DNA deţine gradul profesional aferent parchetului de pe lângă tribunal, iar în toată perioada în care a ocupat funcţiile cele mai importante la vârful Ministerului Public nu a susţinut niciun examen sau concurs pentru promovarea în grad.

 

În opinia ei, i se cuvine de drept promovarea

Concret, în cererea formulată către CSM, şi respinsă în unanimitate, Laura Codruţa Kovesi a arătat că, în perioada 2006-2018, a deţinut, succesiv, funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, ulterior, funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi că, pentru numirea în aceste funcţii, „nu se prevedea obligativitatea de a avea gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind reglementată o procedură diferită de celelalte funcţii de conducere”. În aceste condiţii, Kovesi este de părere că, prin faptul că a deţinut aceste funcţii, „şi având în vedere practica constantă anterioară a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul procurorilor care au deţinut funcţii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar şi practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în materie”, îi poate fi recunoscut automat şi fără concurs gradul profesional corespunzător Parchetului General. Mai mult, Kovesi a opinat că, prin hotărârea CSM ce urma să se dea în cazul cererii sale „pentru o practică unitară a dispoziţiilor legale şi pentru a nu se crea situaţii de discriminare pentru procurori aflaţi în aceeaşi situaţie”, nu vedea alt deznodământ decât acela al aprobării cererii formulate.

Numai că, ce să vezi? Ghinion! Secţia de Procurori de la CSM îi arată lui Kovesi că, având în vedere Statutul Judecătorilor şi Procurorilor, aflat în vigoare la data la care a fost dată afară de la DNA, „obţinerea de iure a unui grad profesional de către un procuror numit într-o funcţie de conducere la un parchet ierarhic superior ar fi trebuit stipulată în mod expres de legiuitor. În lipsa unor dispoziţii normative exprese, clarificarea voinţei legiuitorului drept o prezumţie în acest sens nu are temei”. Mai mult, CSM arată că, pe de altă parte, „promovarea în funcţii de execuţie, astfel cum a fost ea reglementată de articolele 43-45 din Legea nr. 303/2004, se poate realiza numai prin concurs, organizat la nivel naţional, la parchete imediat superioare, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege”. În oglindă, promovarea în funcţii de conducere şi obţinerea unui grad profesional superior, cu caracter permanent, „reprezintă un drept câştigat cu caracter definitiv în evoluţia profesională a unui magistrat, spre deosebire de numirea în funcţia de conducere, care este temporară”.

 

„Zeiţa anticorupţie” confundă numirea cu promovarea

Hotărârea Secţiei de Procurori de la CSM nr. 673, din noiembrie 2018, pe care Kovesi o vrea anulată, este o adevărată bijuterie, în cuprinsul documentului fiind inserate mai multe paragrafe care îi dau, efectiv, „la temelie” „zeiţei anticorupţie”. Un astfel de paragraf este acela în care CSM îi arată Laurei Kovesi faptul că „numirea procurorilor în funcţii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau al Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu trebuie confundată cu promovarea acestor procurori la unităţile de parchet respective, întrucât legea face distincţie între noţiunile de promovare şi numire, pentru fiecare în parte fiind prevăzute proceduri distincte”.

În continuare, documentul mai precizează că, de asemenea, „nu există nicio dispoziţie legală expresă derogatorie de la procedura de promovare în funcţii de execuţie pentru cei care au funcţii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.

 

Delegarea la Parchetul General, un abuz al lui Lazăr?

O altă chestiune care reiese din hotărârea CSM, prin care i-a fost respinsă cererea lui Kovesi de a promova, fără examen, de la gradul profesional de procuror de parchet de pe lângă tribunal, direct la gradul profesional de procuror de PÎCCJ, o reprezintă şi nerespectarea prevederilor legale referitoare la locaţia unde un procuror care şi-a încetat mandatul funcţiei de conducere urmează să funcţioneze în continuare, locaţie decisă exclusiv de către CSM.

Astfel, Secţia de Procurori arată că, „potrivit dispoziţiilor articolului 56 din Legea nr. 303/2004, în vigoare la data încetării mandatului Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de conducere, la încetarea mandatului, procurorii revin la parchetele de unde provin sau la un alt parchet unde are dreptul să funcţioneze, potrivit legii”. În acest sens, procurorii din CSM observă că această dispoziţie legală „este una imperativă”, formularea folosită de legiuitor nefiind una „supleativă”, de tipul „pot reveni”. În vara anului trecut, în baza acestor prevederi legale, Secţia de Procurori de la CSM a luat act de decretul prezidenţial prin care Kovesi a fost revocată de la şefia DNA şi a decis ca aceasta să-şi desfăşoare, în continuare, activitatea ca procuror cu funcţie de execuţie în cadrul Biroului Teritorial Sibiu al DIICOT, acolo de unde a luat-o, în 2006, Monica Macovei, care a numit-o, prin decizia politică a lui Traian Băsescu, la conducerea Parchetului General, ulterior fiind menţinută în această funcţie, în ciuda avizului negativ, din 2009, al Consiliului Superior al Magistraturii.

Ce s-a întâmplat cu hotărârea CSM în cazul lui Kovesi? Nimic, pentru că a venit Augustin Lazăr şi a delegat-o pe Kovesi în Parchetul General, ca procuror de execuţie în cadrul Serviciului de Îndrumare şi Control. Mai mult, după ce Secţia de Procurori de la CSM a făcut această expunere în noiembrie 2018, în decembrie 2018, tot Secţia de Procurori de la CSM, în actuala componenţă, a decis să aprobe pozitiv cererea lui Lazăr de prelungire a delegării lui Kovesi la Parchetul General, cu încă şase luni, începâd cu data de 11 ianuarie 2019.

 

Cum şi-a dat Laura Kovesi în gât colaboratorii

Din cuprinsul motivelor invocate de fosta şefă a DNA, în faţa Secţiei de Procurori de la CSM, când a cerut recunoaşterea gradului profesional, fără concurs, reiese faptul că miza acţiunii înaintate în contencios administrativ, la Curtea de Apel Bucureşti, excede interesele stricte ale Laurei Codruţa Kovesi. Asta, deoarece, fosta şefă anticorupţie a invocat practica unitară a CSM şi a ÎCCJ, prin care, anterior anului 2016, au fost promovaţi în grad, fără concurs, mai mulţi apropiaţi ai ei sau pioni importanţi ai sistemului, cu sprijinul total al fostei Secţii de Procurori de la CSM, condusă, la vremea respectivă, de Oana Schmidt Hăineală sau de către procurorul Bogdan Gabor.

Astfel, Kovesi face referire la cinci Hotărâri ale Secţiei de Procurori, intre care două din anul 2013 şi trei din anul 2015, prin care Marius Iacob (procuror-şef adjunct al DNA), Gabriela Scutea, Dimitrie Bogdan Licu (prim-procuror adjunct al procurorului general Lazăr), Camelia Sutimanu (fostă şefă a Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din Parchetul General), procurorul Gheorghe Coşneanu sau procurorul militar Marin Lazăr (şef al Compartimentului Informaţii Clasificate din PÎCCJ) au primit grad de procuror de Parchet General, fără concurs.

În replică, Secţia de Procurori de la CSM, în componenţa ei din luna noiembrie a anului trecut, arată că nu există o practică unitară în acest sens, precizând că invocarea acestei practici nu poate fundamenta o soluţie de admitere. „Această practică anterioară a fost reconsiderată de către Plenul CSM şi de către instanţa de contencios administrativ, reţinându-se că promovarea în grad profesional a judecătorilor şi procurorilor trebuie să se realizeze exclusiv prin parcurgerea procedurilor legale de concurs”, se mai arată în documentul pe care Laura Kovesi l-a atacat în instanţă. În decembrie 2015, spre exemplu, CSM a respins cererea de acordare a gradului de Parchet General fostei procuroare DNA Iuliana Bendeac. Apoi, anul acesta, în luna martie, CSM a respins o cerere similară formulată de procurorul militar Covei Stelea.

 

Practica invocării unor realităţi distorsionate

Nu este pentru prima dată când Laura Codruţa Kovesi invocă un sens contrar al unor adevăruri complet pe dos. Dacă, în chestiunea gradului profesional, aceasta a invocat faptul că, în general, CSM acordă din oficiu aceste grade celor care au deţinut funcţii de conducere în PÎCCJ, realitatea fiind că legea spune că trebuie promovat obligatoriu un concurs, într-o altă chestiune, care i-a adus şi demiterea din funcţia de şefă a DNA, a invocat, de asemenea, un adevăr distorsionat.

Remintim faptul că, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute de Kovesi la scurt timp după ce ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat declanşarea procedurilor de revocare din funcţie, aceasta a făcut afirmaţii complet paralele cu realitatea în legătură cu un raport al Inspecţiei Judiciare referitoare la înregistrările din şedinţa cu procurorii DNA. Laura Kovesi a spus, atunci, că Inspecţia Judiciară ar fi constatat că acele afirmaţii, referitoare la decapare şi la ajungerea cu dosarul la primul-ministru, sunt falsificate. Iar fosta şefă a DNA şi-a susţinut argumentaţia, invocând o expertiză care, în opinia ei, demonstrează că în celebra înregistrare s-ar fi făcut juxtapuneri de texte. Expertiză despre care s-ar face vorbire chiar în raportul Inspecţiei Judiciare.

În realitate, însă, raportul Inspecţiei Judiciare scrie tocmai pe dos, respectiv se concluzionează acolo că „din analiza întregului material probator, rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă că, în cadrul şedinţei din data de 30 martie 2017, procurorul şef al DNA a făcut afirmaţii de natură a aduce atingere onoarei şi probităţii profesionale şi prestigiului justiţiei. (…) Cât priveşte alterarea conţinutului înregistrărilor, invocată în apărare de persoana cercetată, aceasta nu a fost confirmată în materia juxtapunerii sau a colării de către constatarea tehnico-ştiinţifică sau de expertiza criminalistică, motiv pentru care apărarea va fi înlăturată, ca nesusţinută de probe”.

 

CSM, acţionat în instanţă de fosta şefă a DNA, pentru că nu a vrut să-i recunoască, ilegal, gradul profesional de Parchet General. Kovesi a invocat, în cererea sa, faptul că aşa s-a procedat şi cu alţi procurori, printre care şi apropiatul ei, Marius Iacob.

 

Secţia de Procurori de la CSM îi atrage atenţia lui Kovesi că nu trebuie să confunde numirea ei la şefia PÎCCJ sau DNA cu promovarea sa ca procuror la aceste parchete. Numirea fiind una temporară, în schimb gradul profesional, dobândit prin concurs, fiind unul permanent.

 

Material preluat de pe Jurnalul National

2 COMENTARII

  1. Beţia de putere, nu e de la ţap cu bere.
    Petrecerea s-a terminat iar taraful a plecat.
    Cei din sanţ mai fredonează fals si molcom
    Melodia: „Nu e un Binom, ci este un sindrom !”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here