Kovesi s-a dus la Parchetul General să se plângă de proiectul legilor justiţiei

Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a ajuns, marţi dimineaţă, la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru a prezenta punctul de vedere al procurorilor anticorupţie referitor la legile justiţiei.

Laura Codruţa Kovesi a intrat în sediul Parchetului General fără să facă declaraţii, precizând că nu va da detalii nici la ieşire.

DNA a anunţat, marţi, într-un comunicat de presă, că Adunarea generală a procurorilor din cadrul DNA a avut loc luni, deşi fusese iniţial programată pentru miercuri.

„A fost devansată după ce procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat convocarea adunărilor generale de la nivelul parchetelor pentru analizarea propunerilor de modificare a legilor justiţiei”, a explicat DNA, potrivit Mediafax.

Votul exprimat de procurorii participanţi la Adunarea generală referitor la propunerile discutate a scos în evidenţă că modificările la legile justiţiei în forma actuală reprezintă o formă de presiune asupra activităţii profesionale a procurorilor din Direcţia Naţională Anticorupţie, se arată în comunicatul de presă.

Concret, procurorii participanţi au respins în unanimitate următoarele mai multe propuneri ale ministrului Tudorel Toader de modificare a legilor justiţiei.

Este vorba despre trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea Ministerului Justiţiei, „de natură să aducă atingere independenţei magistraţilor”; „modificarea nejustificată a regimului actual referitor la răspunderea materială a judecătorilor şi procurorilor în caz (cu privire la acest aspect, s-a subliniat că legislaţia actuală cuprinde suficiente prevederi privind răspunderea magistraţilor în caz de rea – credinţă, iar propunerea ministerului este neclară cu privire la condiţiile răspunderii; în plus nu există notă de fundamentare sau analiză din care să rezulte că actuala legislaţie privind răspunderea magistraţilor trebuie modificată)”; înfiinţarea unei Direcţii specializate, în cadrul Ministerului Public, pentru efectuarea urmăririi penale în cazul infracţiunilor săvârşite de către magistraţi, „cu privire la care nu a fost prezentată nicio justificare”.

Tot cu unanimitate de voturi s-au respins şi introducerea unor condiţii privind vârsta minimă de 30 de ani şi cel puţin cinci ani de activitate efectivă pentru candidaţii la Institutul Naţional al Magistraturii, „care nu corespunde realităţilor sociale şi va îngreuna recrutarea unui număr suficient de viitori magistraţi bine pregătiţi şi integri”, introducerea condiţiei de 15 ani vechime efectivă în funcţia de procuror, pentru promovarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, „considerată ca excesivă în raport de structura actuală a corpului de magistraţi şi de experienţa necesară pentru exercitarea acestei funcţii (trebuie remarcat că vechimea propusă pentru funcţia de procuror general este de doar 10 ani)”; judecătorii şi procurorii pot participa la concurs, în vederea dobândirii gradului profesional superior, însă, în toate cazurile, drepturile salariale vor fi plătite în funcţie de postul pe care îşi desfăşoară activitatea efectivă, „care lipseşte de conţinut conceptul promovării pe loc”.

De asemenea, în cadrul discuţiilor, au fost respinse cu o largă majoritate mai multe propuneri.

Procurorii nu sunt de acord cu procedura de numire în funcţiile de conducere la Ministerul Public, cu privire la care sistemul judiciar a propus o procedură similară celei pentru numirea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu majorarea vechimii la opt ani în funcţia de procuror, pentru a putea fi numiţi în cadrul DIICOT şi DNA, care nu se bazează pe o analiză a experienţei în domeniul resurselor umane dobândită pe parcursul funcţionării celor două structuri specializate şi nu corespunde unei nevoi constatate de conducerea acestora;

În plus, anchetatorii anticorupţie critică şi majorarea vechimii necesare pentru promovare la şapte ani vechime efectivă în funcţia de procuror pentru promovarea la parchetul de pe lângă tribunal şi de 10 ani pentru promovarea la parchetul de pe lângă curtea de apel, considerând că sunt „cifre stabilite în mod arbitrar şi care nu corespund atribuţiilor concrete pe care le presupun aceste funcţii”. Ei nu sunt de acord nici cu infirmarea soluţiilor adoptate de procuror şi pentru motive de netemeinicie, nu doar nelegalitate, fapt ce „va limita independenţa funcţională a procurorilor”.

Procurorii DNA critică şi trecerea de pe funcţia de procuror pe cea de judecător şi invers numai la nivel de judecătorie sau parchet de pe lângă judecătorie, care nu ia în considerare gradul profesional obţinut pe baza unor examene de către magistraţi, dar şi separarea competenţelor decizionale referitoare la cariera magistraţilor, în lipsa unor precizări concrete cu privire la conţinutul acestei măsuri, „care poate nesocoti statutul constituţional al magistraturii”.

„Au fost votate de majoritatea procurorilor participanţi propunerile referitoare la prelungirea mandatelor de conducere la patru ani, propunere care nu se aplică şi la mandatele în curs, precum şi eliminarea posibilităţii reîncadrării pensionarilor în funcţia de judecător sau procuror la instanţele şi parchetele unde au funcţionat până la data pensionării. Faţă de restul propunerilor conţinute în prezentarea PowerPoint afişată pe site-ul Ministerului Justiţiei, procurorii nu şi-au exprimat votul pe considerentul că, fie acestea nu vizează în mod direct activitatea lor, fie au un caracter ambiguu şi nu pot fi supuse unei analize riguroase”, conchide DNA.