Laura Codruţa Kovesi a publicat, luni seară, raportul de activitate în calitate de procuror-şef al DNA, în perioada mai 2013-iulie 2018, în document fiind prezentate obiectivele atinse, trimiterile în judecată şi condamnările. Kovesi spune că DNA a devenit model pentru multe ţări.
Laura Codruţa Kovesi a publicat, luni seară, raportul de activitate în calitate de procuror-şef al DNA, în perioada mai 2013-iulie 2018, în document fiind prezentate obiectivele atinse, trimiterile în judecată şi condamnările. Kovesi spune că DNA a devenit model pentru multe ţări.
„Prezentul document prezintă activitatea pe care am desfăşurat-o pe perioada deţinerii funcţiei de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie în perioada 15 mai 2013 – 05 iulie 2018. În cadrul procedurilor de numire în funcţie în mai 2013 şi de reinvestire în funcţie în luna mai 2016, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a verificat şi aprobat principalele măsuri manageriale dispuse sau propuse prin proiectele de management, astfel că acestea au fost implementate în cadrul activităţii manageriale şi vor fi prezentate. Obiectivele stabilite prin proiectele manageriale de procuror şef au fost îndeplinite până în acest moment. Direcţia Naţională Anticorupţie a devenit în ultimii 5 ani o structură eficientă, pro activă şi care îşi îndeplineşte rolul instituţional de a investiga cauze de corupţie la nivel înalt şi mediu”, se arată în documentul publicat de Laura Codruţa Kovesi.
De asemenea, în sursa citată se mai arată că, în cei cinci ani de mandat, a crescut anual numărul rechizitoriilor, numărul inculpaţilor trimişi în judecată, numărul demnitarilor investigaţi şi a crescut valoarea măsurilor asiguratorii dispuse.
„În ultimii 5 ani DNA a trimis în judecată 68 demnitari: 14 miniştri şi foşti miniştri, 39 deputaţi, 14 sentori şi 1 membru al Parlamentului European. Dintre aceştia au fost condamnaţi definitiv 37, după cum urmează: 9 miniştri şi foşti miniştri, 21 deputaţi, 6 senatori şi 1 membru al Parlamentului European. În aceeaşi perioadă de timp valoarea măsurilor asiguratorii institutite de DNA a fost de peste 2 miliarde Euro. Procentul de achitări s-a menţinut la 10% fiind sub media europeană. (…) Câştigarea încrederii publice s-a realizat prin faptul că Direcţia Naţională Anticorupţie a aplicat legea în mod egal, nu a avut şi nu are reţineri în a atinge vârful piramidei reţelelor de corupţie, indiferent de apartenenţa politică sau calitatea oficială a persoanelor cercetate şi indiferent de averea deţinută de aceştia. Direcţia Naţională Anticorupţie a devenit un model în lupta anticorupţie pentru mai multe ţări din regiune. În Raportul anticorupţie al Uniunii Europene publicat în 2014, DNA este prezentată drept unul dintre cele 5 exemple de bune practici la nivelul Uniunii Europene”, se mai arată în raportul de activitate al Laurei Codruţa Kovesi.
Fostul procuror-şef al DNA mai spune că principalele măsuri de natură funcţională dispuse pentru organizarea direcţiei au fost dispuse prin rapoartele de activitate întocmite anual în care au fost stabilite măsuri, termene de implementare şi persoanele responsabile. Pe baza măsurilor stabilite în Strategia Naţională Anticorupţie, au fost stabilite priorităţile Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
„Aceste priorităţi au vizat în principal combaterea unor categorii de infracţiuni cu grad ridicat de incidenţă şi periculozitate socială, precum şi alte măsuri pentru optimizarea activităţii: combaterea corupţiei în administraţia publică locală şi centrală, combaterea corupţiei în achiziţii publice şi retrocedări, combaterea fraudei în utilizarea fondurilor din bugetul naţional şi european, instituirea măsurilor asiguratorii şi aplicarea confiscării extinse,
soluţionarea cu operativitate a cauzelor; unificarea practicii în interiorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie; aprofundarea unor instrumente internaţionale şi bune practici, prin accesarea de programe cu finanţare U.E. pentru realizarea unor acţiuni comune cu parteneri instituţionali; conectarea permanentă la mediul internaţional juridic în domeniul combaterii corupţiei”, se arată în raport.
Sursa citată mai spune că, drept urmare a creşterii a numărului de rechizitorii, dar şi a intrării în vigoare a noilor coduri şi a pronunţării unor decizii de neconstituţionalitate a unor dispoziţii din noul Cod de procedură penală, activitatea în sectorul judiciar s-a intensificat considerabil.
„De exemplu, Decizia Curţii Constituţionale nr. 641 din 11 noiembrie 2014 cu privire la caracterul public şi oralitatea procedurii desfăşurate în camera preliminară a determinat creşterea semnificativă, cu peste 40%, a numărului de participări în şedinţele de judecată pentru procurorii din cadrul Secţiei judiciare penale după publicarea deciziei în Monitorul Oficial. A fost reorganizat modul de desemnare şi planificare al procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în vederea participării la şedinţele de judecată şi s-a avut în vedere regula planificării procurorilor în funcţie de principiul repartizării echilibrate a cauzelor în raport de complexitatea acestora şi respectarea principiului continuităţii în cauzele deduse judecăţii”, mai spune Kovesi în raportul său.
„Orientarea activităţii prin perspectiva priorităţilor stabilite şi prin măsurile organizatorice şi funcţionale dispuse a determinat o creştere semnificativă şi constantă a numărului de inculpaţi trimişi în judecată, precum şi a celor condamnaţi pentru infracţiuni de corupţie. Datele statistice relevă că parametrii de eficienţă în activitatea de urmărire penală desfăşurată de Direcţia Naţională Anticorupţie s-au îmbunătăţit considerabil de la preluarea mandatului în anul 2013 şi până în prezent. Pentru a evidenţia în mod sintetic şi clar aceste creşteri ale indicatorilor de cantitate şi calitate voi efectua o analiză comparativă a datelor statistice. Numărul rechizitoriilor a crescut în fiecare an. Spre exemplu, în anul 2016 a fost o creştere a numărului de rechizitorii cu 72 % faţă de 2012”, se mai arată în document.
De asemenea, fosta şefă a DNA spune că în ultimii 5 ani valoarea măsurilor asiguratorii institutite de Direcţie a fost de peste 2 miliarde de euro. Spre exemplu, în anul 2016 s-au instituit măsuri asiguratorii de peste jumătate de miliard de euro, cea mai mare valoare de la înfiinţarea instituţiei.
„Tot în anul 2016, Direcţia Naţională Anticorupţie a reuşit să instituie măsura sechestrului cu privire la două proprietăţi situate în Saint Tropez – Franţa până la concurenţa sumei de 5.066.300 EURO. Totodată, s-a instituit măsura sechestrului şi cu privire la două imobile situate în Barcelona până la concurenţa sumei de 534 310 EURO. Au fost formulate şi solicitări de instituire a sechestrului în Cipru, Elveţia şi Germania până la concurenţa sumei de 7.816.485 RON, echivalentul a 1.737.417 Euro. Măsurile dispuse au dus la menţinerea procentului de achitări faţă de anul 2012, fiind în ultimii ani de aproximativ 10%”, spune raportul.
În document, se mai vorbeşte şi despre independenţa justiţiei care, spune Kovesi, reprezintă o condiţie esenţială pentru imparţialitatea activităţii DNA.
„Presiunile exercitate în spaţiul public au depăşit de multe ori limitele unor critici acceptabile într-o societate democratică, uneori atacurile provenind din partea unor condamnaţi sau inculpaţi care deţin sau au deţinut funcţii importante în stat. Au existat în ultimul an numeroase atacuri la adresa procurorilor DNA sau a activităţii direcţiei, care au devenit mai agresive şi mai numeroase faţă de anii precedenţi. Au fost formulate către Consiliul Superior al Magistraturii cereri de apărare a independenţei procurorilor din Direcţia Naţională Anticorupţie atunci când au existat atacuri sau presiuni prin declaraţii publice asupra procurorilor sau activităţii direcţiei şi au fost înaintate cereri de apărare a independenţei şi prestigiului justiţiei, ca urmare a apariţiei în mass-media a unor afirmaţii denigratoare la adresa corpului procurorilor sau care au adus grave încălcări ale dreptului la imagine a magistraţilor procurori”, spune raportul.
