Aici, dar cel mai probabil în strainatate, ar fi ajuns cu certitudine un om de stiinta de mare valoare. Einstein, probabil cel mai mare savant german, i-a aratat interes, chiar prietenie si în orice caz multa consideratie încurajându-l în cercetarile sale. Din pacate însa, Francisc Panet, inginer chimist din Târgu Mures, a avut o viata scurta si zbuciumata. Vom încerca sa configuram pe scurt principalele coordonate ale acestui destin tragic, care a sfârsit surprinzator si brutal în fata plutonului de executie.
Nascut în 1907, la Târgu Mures, într-o familie foarte înstarita, tânarul Panet a avut sansa sa studieze în strainatate, mai precis la "Deutsche Technische Hochschule"(Politehnica) din Brno, Cehoslovacia, la începutul anilor '30. |nzestrat cu o gândire logica excelenta, meticulos si foarte organizat în expuneri, studentul Panet a atras atentia profesorilor sai de la Universitate înca de la începutul studentiei, nu numai prin calitatea expunerilor, dar mai ales prin preocuparile dovedite pentru cercetarea stiintifica, în mod deosebit pentru stiinta fundamentala. Era – asa cum si-l aminteau prin deceniul al saselea alti doi colegi din România – preocupat în mod deosebit de problemele privind efectul fotoelectric, problema particulelor elementare, legaturile dintre fizica si chimie si în acest scop studia temeinic lucrarile lui Einstein, al carui admirator neconditionat devenise. Desi provenea dintr-o familie înstarita, Francisc Panet s-a lasat atras de ideile de stânga. A intrat si a activat în miscarea comunista din Cehoslovacia, dar apropierea de stânga comunista a avut loc înca de la Târgu Mures. Tot aici, a intrat însa si în atentia Sigurantei române care nu a încetat sa-i acorde o "atentie" sporita, mai ales dupa întoarcerea sa de la studiile din Cehoslovacia.
Corespondenta si întâlnirea cu Einstein
|n 1931, aflat la Brno, Panet a intrat în corespondenta cu Einstein. |n prima sa scrisoare – asa cum relata prin anii '60 Gabriel Muresan, doctor în chimie, fost director al Institutului de Cercetari Chimice din Bucuresti(mort în 1968) – Panet îi expunea marelui savant, parerea sa cu privire la lumea particulelor elementare si probleme din domeniul chimiei organice. În scrisorile de raspuns, cinci la numar, Einstein îl încuraja pe Panet sa continue cercetarile din domeniul fizicii, iar în ceea ce priveste problemele de chimie organica sa se adreseze Lisei Meitner, o cunoscuta savanta de origine austriaca care lucra la Institutul de Chimie "Kaiser Wilhelm" din Berlin. Mai mult chiar, într-o alta scrisoare, Einstein l-a invitat pe Panet sa vina la Berlin anul urmator, sa se întâlneasca si sa discute diverse probleme de ordin stiintific. |n primavara anului 1932, când Einstein se întorsese în Germania, dupa un turneu de conferinte sustinut în SUA, tânarul student Francisc Panet s-a întâlnit cu Einstein la el acasa, la Berlin. În cursul aceluiasi an, Einstein a venit la Praga pentru a sustine un ciclu de conferinte. Foarte multi studenti de la Brno însotiti de profesorii lor, printre care si celebrul om de stiinta Viktor Kaplan(inventatorul turbinei), au venit la Praga pentru a-l asculta pe Einstein. A fost o noua ocazie pentru Francisc Panet – din pacate ultima – de a-l întâlni pe celebrul savant. La Praga, Einstein s-a referit la cercetarile sale din domeniul fizicii nucleare si a facut o trecere în revista a noilor lucrari ale lui Bohr, Heisenberg, Schrodinger, de Broglie, Dirac si altii. La sfârsit, a vorbit cu Panet si l-a întrebat ce are de gând la terminarea studiilor. Acesta i-a raspuns ca se va întoarce în tara si ca va continua munca de cercetare la Târgu Mures, dar cel mai probabil la Bucuresti. "Te rog sa-mi mai scrii si din România", l-a încurajat Einstein.
Executat prin împuscare
Întors în tara, Panet s-a casatorit si s-a stabilit la Bucuresti. În dosarele Sigurantei se afla în mod cert fotografia lui Panet si probabil multe date despre preocuparile stiintifice ale acestuia, dar cele mai multe se refera la activitatea sa comunista, stiut fiind faptul ca Partidul Comunist din România, "dirijat" de la Moscova, se afla înca din 1924 în afara legii, dar continua sa activeze în ilegalitate. În octombrie 1941, sotii Francisc si Lili Panet, au fost arestati de organele Sigurantei române. Acuzatia – de altfel dovedita si recunoscuta – a fost cea de fabricare de materiale explozive pentru actiunile de sabotaj întreprinse de Partidul Comunist din România împotriva trupelor germane stationate în tara. Familia Panet improvizase un adevarat laborator în baia locuintei, iar materialele necesare fabricarii explozivilor, erau procurate de un grup care a fost arestat odata cu acestia. Pe data de 7 noiembrie 1941, dupa o scurta ancheta si un proces destul de sumar, Francisc si Lili Panet, au fost executati prin împuscare în curtea închisorii Jilava. |n deceniul sapte, al secolului trecut, Securitatea româna era preocupata sa gaseasca scrisorile de raspuns primite de Panet de la Einstein. Aceste demersuri, în fond "un exercitiu de imagine" pentru guvernul de la Bucuresti, erau generate de intentiile autoritatilor române de a capta bunavointa Casei Albe. Einstein, dupa instalarea nazistilor la putere în Germania în 1933, se stabilise în SUA, unde a fost angrenat într-o serie întreaga de experimente, tara în care se afla si o parte a arhivei sale personale. Atât la Bucuresti, unde locuise familia Panet, cât si la Târgu Mures, unde la vremea aceea se mai aflau înca rude ale acestei familii, cautarile s-au dovedit infructuoase. Poate ca scrisorile lui Panet adresate lui Einstein se gasesc în arhiva personala a savantului depozitata în SUA. Cine poate stii? Cert este însa faptul ca în cautarile sale, Securitatea române s-a bazat pe relatarile celor doi colegi români care studiasera la Brno, alaturi de Francisc Panet, respectiv ale lui Gabriel Muresan, fost director al Institutului de Cercetari Chimice din Bucuresti si ale generalului în retragere, profesor universitar doctor docent, Valter Roman. Cazul lui Francisc Panet, un om de stiinta în devenire, care ar fi putut sa evolueze firesc si sa dea masura capacitatii sale exceptionale într-o societate în care discrepantele sociale nu ar fi fost atât de mari ca în România interbelica, nu este unul singular. Un intelectual idealist, care s-a lasat din pacate atras în actiuni cu caracter terorist si care a platit scump idealismul sau.
Nicolae BALINT
