La APIA Mociu conservatorii prinși cu foarfeca la panglică

În urmă cu aproximativ un an, centrul local al APIA Apahida s-a desființat și a fost înființat APIA Mociu. Această schemă a costat aproape 10 milioane, bani europeni, însă, practic, APIA Mociu a fost inaugurat în căminul cultural, aflat în proprietatea Primăriei Mociu. Pentru că această mișcare a fost ilegală, DLAF-ul a fost sesizat, urmând să se facă o serie de controale. Drept pentru care, zilele acestea, APIA Mociu s-a mutat din căminul cultural în mansarda primăriei Mociu.

Una dintre primele mișcări ale șefului APIA Cluj, Adrian Zaharia, a fost făcută în februarie anul trecut când a fost înființat sediul APIA Mociu în căminul cultural al comunei. La inaugurare a venit și actualul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin, astfel că la eveniment s-au îngrămădit trei amatori de panglici cu foarfeca în mână: Adrian Zaharia, șeful APIA Cluj, primarul comunei Mociu, Horvath Marton (migrat proaspăt de la UDMR la PC) și Daniel Constantin, ministrul Agriculturii.

Păcat că inaugurarea sediului APIA Mociu a fost făcută nelegal pentru că Primăria Mociu obținuse fonduri europene pentru cămin cultural și nu pentru sediu APIA. Această situație a fost obiectul unei sesizări făcute de un fost angajat APIA Cluj, Antoniu Poienaru.

”În 2012 Primăria Mociu, a accesat ”€ Proiectul integrat de înființare rețea de canalizare reabilitare drum, extindere rețea alimentare cu apă, modernizare cămin cultural și înființare centru de zi pentru copii a tip after school” în comuna Mociu, județul Cluj din PNDR- AXA 3: Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale – Măsură 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale. Valoarea acestui proiect a fost de 9.922.999 lei plătiți din fonduri FEADR. În Ghidul solicitantului Măsura 322 se zice clar la pag.21: ”Toate activitățile pe care solicitantul (Primăria Mociu) se angajează să le efectueze prin investiție atât la faza de implementare a proiectului cât și în perioada de monitorizare și pentru care a primit punctaj la selecție, devin condiții obligatorii. În caz că, la verificarea cererilor de plată, sau în perioada de monitorizare, se constată că aceste condiții nu se respectă, plățile vor fi sistate iar contractul va fi reziliat”. Având în vedere că la această adresă figurează Centrul local Apia, Mociu, consider că beneficiarul Primăria Mociu a schimbat destinația obiectivului ”casa de cultură” închiriind spațiul unei agenții de stat, drept pentru care instrucțiunea din Ghidul solicitantului arătată mai sus nu a fost respectată. Va rog să dispuneți un control verificând modul în care s-a făcut fundamentarea de către Apia Cluj, în persoană dir. executiv Adrian Zaharia (membru Partidul Conservator), ordonator de credit și gestionar al fondurilor FEGA și FEADR, în privință mutării sediului legal din Apahida în Mociu; modul în care s-a semnat decizia de înființare a sediului din Mociu al APIA, de către fostul dir. gen. Apia, Dorel Benu, în prezent arestat la domiciliu și suspectat de corupție; modul în care primarul comunei Mociu (membru PC) a dispus în calitate de beneficiar al proiectul schimbarea obiectului de activitate al căminului cultural încălcând dispozițiile Ghidului solicitantului; modul în care Oficiul local Cluj al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a efectuat plățile și a monitorizat acest proiect”, arată Antoniu Poienaru, un fost angajat al APIA, pe blogul lui, antoniupoienaru.finantare.ro.

La Mociu Ioan Hârbea se plimbă cu APIA în spate

De curând, cei de la APIA Mociu au aflat că urmează să fie călcați de un control al DLAF, astfel că au mutat sediul din căminul cultural, în mansarda Primăriei Mociu.

Însă, mansarda este neîncălzită, fără securitatea bazei de date asigurată de STS, iar pentru a reface rețeaua și asigurarea unor condiții proprii vor trebui cheltuiți alți bani. ”Zaharia trebuie anchetat, iar Benu care a semnat documentele prezentate de mine trebuie să răspundă penal. Dacă ancheta DLAF nu lămurește treburile mă voi adresa Comisiei Europene și OLAF. Culmea e că cei din Mociu nu-și mai pot desfășura activitățile de consiliu în primărie și le vor muta în căminul cultural. Prin aceasta se încalcă din nou obiectul și obiectivele proiectului pentru care au fost cheltuiți bani comunitari în vederea reparării căminului cultural”, mai explică Poienaru.

Pe lângă aceste nereguli, șeful centrului local APIA Mociu, Ioan Hârbea, este un adevărat personaj. Inițial, Hârbea a fost șeful echipelor de control în teren al APIA Cluj, dar în urma plângerilor trimise de țărani, Hârbea a fost mutat din funcția pe care o ocupa, iar “prietenii” l-au pus pe Hârbea în funcția pe care o ocupă și astăzi. De numele lui se leagă afacerea instalării rețelei de gaz din Apahida. Afacerea rețelei de gaz de pe raza comunei Apahida a fost un adevărat tun dat la începutul anilor 90, dar ecourile se mai aud și acum. Spre exemplu, firma care acum distribuie gazul în acea zonă este reclamată că practică prețuri mult prea mari, chiar dacă rețeaua de distribuție pe care o folosește a  fost plătită și instalată din banii oamenilor. Mai mult, cei de la CPL Concordia  au folosit pentru câțiva ani buni, cu titlu gratuit, această rețea de distribuție.

Șef local al APIA cu NUP

De asemenea, Hârbea a mai fost acuzat de Alexandru Morocos, care a înregistrat în data de 10.07.2001, la Poliția comunei Apahida, o plângere penală împotriva lui Ionel Farcaș, Ioan Harbea, Alexandru Moldovan și Luminița Serpea, de infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.

 El îi acuza că au atribuit în concesiune, în mod fraudulos, numitului Răducanu Gârba o suprafața de teren de 700 de metri pătrați care îi aparține, producându-i un prejudiciu de 7.000 de lei. De asemenea, Morocos arată că primarul Apahidei, Ionel Farcas, în calitate de președinte al Comisiei de aplicare a fondului funciar, a refuzat să îl pună în posesie cu terenul ce aparținea conform actelor anexate cererii de reconstituire a dreptului de proprietate. După un an de cercetări, procurorul de caz a dispus neînceperea urmăririi penale față de Alexandru Moldovan (contabil șef al primăriei), iar față de Ionel Farcas, Ion Hârbea și Luminița Terpea s-a dispus disjungerea cauzei într-un alt dosar. după un alt de zile, în 2008, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca, au dispus neînceperea urmăririi penale față de primarul Apahidei, precum și față de Ioan Hârbea (fostul secretar al primăriei) și Luminița Terpea (jurista primăriei).