Din anul 2008 şi până în mai 2011, Inspecţia judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) i-a sancţionat cu trei avertismente pe judecătorii şi procurorii care lucrează în jurisdicţia Curţii de Apel Cluj, a Parchetului arondat acestei instanţe, a DNA Cluj şi a DIICOT Cluj. Cu toate acestea, Inspecţia judiciară a fost sesizată de 133 de ori în cazul judecătorilor şi de 38 de ori în cazul procurorilor care lucrează în Parchetele arondate instanţelor clujene. De asemenea, în presă au fost relatate numeroase cazuri în care procurorii şi judecătorii clujeni au fost subiectul unor cazuri controversate, cum ar fi cazul “Jaf la BT”, cel al lui Arpad Paszkany sau cel al pensiilor militarilor.

Din aproape 200 de plângeri la adresa magistraţilor clujeni, doar trei au avut efect. Această discrepanţă poate fi tradusă ori prin faptul că cei care fac o sesizare nu ştiu să scrie, ori că inspectorii judiciari nu ştiu să citească sau să cerceteze, ori că 99% dintre magistraţii clujeni sunt curaţi ca lacrima şi sunt ţintele unor oameni rău intenţionaţi. Cu toate acestea, problemele care apar în justiţie sunt evidenţiate şi în mass-media, iar în aceste cazuri, de foarte puţine ori inspectorii judiciari iau atitudine.
Într-o solicitare oficială adresată CSM-ului, “Gazeta de Cluj” a încercat să afle care sunt magistraţii care au fost sancţionaţi. În răspunsul primit, de la CSM se arată că sancţiunile care au fost date magistraţilor clujeni au avut forma unor avertismente, iar numele magistraţilor găsiţi vinovaţi nu au fost făcute publice de Inspecţia judiciară din cadrul CSM. Cu toate acestea, înainte de alegerile pentru CSM, actualii membri ai Consiliului promiteau o transparenţă totală în ceea ce priveşte activitatea acestui for.
“Comisia de disciplină pentru judecători a exercitat patru acţiuni disciplinare faţă de doi judecători din cadrul Judecătoriei Cluj Napoca, un judecător din cadrul Tribunalului Maramureş şi un judecător din cadrul Judecătoriei Vişeul de Sus sub aspectul săvârşirii abaterilor disciplinare prevăzute de art 99, lit g), h) şi i) din Legea 303/2004, constând în refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu, exercitarea funcţiei cu rea credinţă sau din gravă neglijenţă şi efectuarea cu întârziere a lucrărilor din motive imputabile. Dintre acestea, Secţia pentru judecători a admis două acţiuni disciplinare formulate de către Comisia de disciplină pentru judecători şi a aplicat sancţiunea “avertisment”, iar două acţiuni disciplinare au fost respinse. În perioada 2010-2011 nu au fost formulate acuzaţii cu privire la magistraţii din jurisdicţia Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, DIICOT Cluj şi DNA Cluj. Comisia de disciplină pentru procurori a exercitat două acţiuni disciplinare faţă de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureş şi un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Vişeul de Sus sub aspectul săvârşirii abaterilor diciplinare constând în nerespectarea secretului deliberării sau confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, exercitarea funcţiei cu rea credinţă sau din gravă neglijenţă şi atitudine nedemnă în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu. Dintre acestea, Secţia pentru procurori a admis o acţiune disciplinară formulată de către Comisia de disciplină pentru procurori şi a aplicat sancţiunea de “avertisment”, iar o acţiune disciplinară a fost respinsă”, se arată în răspunsul oficial al Inspecţiei judiciare a CSM care poartă semnătura Mihaelei Tropcea.

Judecători anchetaţi pe bandă rulantă

Spre exemplu, anul trecut, o echipă a Inspecţiei CSM a venit la Cluj pentru vedea dacă judecătorul Maria Francesca Bujor, din cadrul Tribunalului Cluj, s-a pronunţat corect, sau nu, într-o cauză care privea construcţia Cluj Arena, stadionul din vecinătatea Parcului Central. Judecătorului i se imputa faptul că, în procesul respectiv, o soluţie dată nu a fost motivată timp de mai bine de trei luni.
La sfârşitul lunii ianuarie 2010, judecătorul clujean a respins o acţiune în contencios semnată de mai mulţi arhitecţi care cereau anularea autorizaţiei de construire a stadionului pentru o serie de deficienţe în elaborarea documentului şi lipsa unui plan urbanistic zonal.
În noiembrie anul trecut, în urma unei alte anchete a Inspecţiei judiciare a CSM, inspectorii au clasat o anchetă disciplinară care o viza pe Claudia Idriceanu, judecător la Curtea de Apel Cluj, care a prezidat mai multe procese în care militarii pensionari au cerut suspendarea recalculării pensiilor şi au câştigat. Motivul venirii inspecţiei a fost faptul că soţul lui Indriceanu este cadru militar.
Tot anul trecut, membrii Inspecţiei judiciare au cercetat la Curtea de Apel Cluj modul în care a fost judecat cazul “Paszkany”, ajuns în recurs la această instanţă. În acest caz, Inspecţia a hotărât că judecătorul Delia Purice nu se face vinovat de acuzaţiile apărute în presa clujeană conform cărora ar fi obligat-o pe Adina Lupea, judecător în cadrul aceleiaşi instanţe, să se retragă din cazul “Paszkany”. Între timp, Delia Purice s-a retras din acest dosar, în timp ce inspectorii CSM îşi definitivau ancheta privitoare la acuzaţiile de abuz care i se aduceau.
În august 2009, CSM a sancţionat-o cu avertisment pe judecătoarea Monica Lazăr pentru încălcarea statutului judecătorilor şi procurorilor. Potrivit unui comunicat al CSM, Lazăr ar fi întârziat efectuarea unor lucrări din motive care îi sunt imputabile. De asemenea, Secţia pentru judecători a CSM a sancţionat-o disciplinar pe judecătoarea Anca Adriana Pop, de la Curtea de Apel Cluj, cu diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunară brută cu 15% pe o perioadă de trei luni, pentru acelaşi motiv.

Coincidenţe flagrante în “Jaf la BT”

Un lung şir de coincidenţe au stat şi la ţinerea în spatele gratiilor a doi tineri, Andrei Hosu şi Bogdan Baciu, acuzaţi că ar fi autorii jafului de la o filială a Băncii Transilvania.
În data de 28 februarie, judecătoarea de caz de la Tribunalul Cluj, Luminiţa Firicel, a decis că Andrei Hosu şi Bogdan Baciu să fie eliberaţi, dar Parchetul a făsut recurs. Coincidenţă sau nu, în 28 februarie, la instanţele clujene a venit în vizită Horaţiu Dumbravă, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, care a ţinut cu judecătorii o sedinţă cu uşile închise.
La cea de a doua eliberare în acest caz, care a avut loc în 5 mai, decizia a aparţinut judecătorilor Curţii de Apel Cluj (completul de judecată a fost format din magistraţii Vasile Goja – preşedinte, Delia Purice şi Mariana Boier), iar verdictul de punere în libertate a coincis, de această dată, cu venirea la Cluj a fostului ministru de Interne, Vasile Blaga, care şi-a anunţat candidatura pentru şefia PD-L. De altfel, chiar Vasile Blaga a anunţat că autorii “Jafului la BT” au fost prinşi. Întrebat cum comentează decizia de eliberare, Blaga a fost rezervat şi nu a dat nici o declaraţie. Referitor la aceste coincidenţe, inspecţia CSM nu a dat vreun semn că ar întreprinde vreo cercetare, inspectorii considerând că deciziile date de magistraţii instanţelor clujene nu au avut nici o legătură cu vizitele şefului CSM, a fostului ministru de Interne şi nici cu faptul că exact acelaşi complet de judecători ai Curţii de Apel Cluj (Vasile Goja, Delia Purice şi Maria Boier), înainte de emiterea acestui verdict, a refuzat de trei ori ca Hosu şi Baciu să fie judecaţi în stare de liberate.

 

De ce sunt acuzaţi judecătorii clujeni?
-nerespectarea normelor de procedură – 12,03%
-redactarea cu întârziere a hotărârilor – 10,52%
-temporizarea procedurilor – 9,7 %
-atitudine nedemnă – 17,29 %
-modul de instrumentare şi soluţia pronunţată – 39,09%
-imixtiune în actul de justiţie – 2,25 %
-practica neunitară – 1,50 %
-apărarea reputaţiei profesionale, a independenţei şi imparţialităţii – 0,75 %

De ce sunt acuzati procurorii clujeni?
-nerespectarea normelor de procedură şi soluţia pronunţată – 34,21%
-temporizarea procedurilor – 47,36%
-atitudine nedemnă – 10,52%
-altele – 7,89%

Răzvan Robu

2 COMENTARII

  1. Sectia de la conflicte de munca are opractica diferita de a celorlalte instante din tara,generind o imagine a unor traficanti de hotariri judecatoresti corupti si imorali.CSM si MinistrulJustitiei se fac ca nu vad aceste nereguli si ramin in pasivitate sa rezolve aceste abateri cei de la inspectia judiciara care da dovada de formalism si incompetenta.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.