La începutul lunii iulie, CJ Cluj a acordat fără licitație contractul de proiectare și execuție al CENTRULUI DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEȘEURILOR (CMID) Cluj Regiei Autonome a Domeniului Public Cluj-Napoca (RADP). Valoarea lucrării este de 54,7 milioane de lei. Proiectul administrației județene este unul istoric și de o anvergură prea mare pentru administrația locală. Ultimul antreprenor, asocierea KRANZ EUROCENTER S.R.L. & INSTITUTUL DE STUDII ȘI PROIECTĂRI ENERGETICE – ISPE S.A a renunțat intempestiv la contract în urmă cu două luni. Ulterior, RADP Cluj a purtat o corespondență cu CJ Cluj pe tema depozitării deșeurilor. Rezultatul: Regia clujeană administrată de Emil Boc, nașul lui Alin Tișe, a primit contractul CJ Cluj, condus de finul lui.
Sunt mari șansele ca administrația județeană clujeană să fie bună de plată cu câteva zeci de milioane de euro, bani europeni, pe care ar trebui să îi returneze Uniunii Europene. Este vorba de proiectul CENTRULUI DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEȘEURILOR (CMID) Cluj, o lucrare istorică și plină de peripeții, inclusiv de natură penală, pe care CJ Cluj se pare că nu reușeste să o gestioneze.
În 2012, proiectul a fost câștigat de asocierea Confort SA – Atzwanger – Ladurner Impianti – Vel Service, pentru valoarea de 107,5 milioane de lei. Dar, contractul a fost reziliat.
În 2016, în urma unei licitații, a fost ales un alt antreprenor: asocierea S.C KRANZ EUROCENTER S.R.L. – INSTITUTUL DE STUDII ȘI PROIECTĂRI ENERGETICE (ISPE).
În martie 2019, cel de-al doilea antreprenor a notificat rezilierea contractului, iar din luna mai lucrările au fost sistate. Despre această situație administrația clujeană nu făcut public nimic.
Ba mai mult, în luna iulie 2019, președintele CJ Cluj, Alin Tișe, lansa un atac politic la adresa Agenției Județene de Mediu, condusă de PSD-ista Liana Mureșan, pe care o acuza că încearcă să blocheze realizarea proiectului.
În luna aprilie 2019, administrația județeană organiza o dezbatere legată de proiectul adiacent Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în județul Cluj, anunțând că se apropie finalizarea proiectului.
În toamna lui 2017, Alin Tișe anunța că ”mă bucur că au început să se vadă rezultatele în ceea ce privește Centrul de Management al Deșeurilor. Iată că, după ce anul acesta am reușit să recuperăm o întârziere de nu mai puțin de patru ani, perioadă în care proiectul a fost blocat, lucrurile arată cu totul altfel. Suntem înainte de termen, lucrările au fost devansate, motiv pentru care se întrevede foarte clar perspectiva normalizării acestei probleme, a depozitării deșeurilor din întreg județul”. În același punct de vedere se mai adaugă și că lucrările care au rămas de efectuat la CMID se referă, în principal, la finalizarea membranei de la prima celulă de depozitare, închiderea clădirilor și asfaltarea drumurilor de acces.
Șantaj pe marginea gropii
Însă, lucrurile stau exact pe dos! În privința celui de-al doilea antreprenor, care a renunțat la contract în primăvara acestui an, reprezentanții administrației clujene spun că, de fapt, asocierea KRANZ EUROCENTER S.R.L. & INSTITUTUL DE STUDII ȘI PROIECTĂRI ENERGETICE – ISPE S.A a încercat să pună presiune pe CJ Cluj pentru a obține unele avantaje. Cu alte cuvinte firmele au încercat să șantajeze administrația clujeană pe tema proiectului. Concret nu se spune în ce fel s-a ”apăsat pe butoane”.
”Antreprenorul a notificat fără drept rezilierea contractului la data de 11.03.2019, invocând aspecte false și alte elemente ce nu îi acordau un drept de reziliere. CJ Cluj a derulat toate activităţile necesare și a justificat în contradictoriu Antreprenorului că rezilierea nu poate fi incidentă. Deoarece rezilierea nu a fost fundamentată contractual în mod corespunzător de către Antreprenor, CJ Cluj a considerat că Antreprenorul face presiuni, într-un mod inedit, în vederea obţinerii unor avantaje. La data de 10.05.2019 Antreprenorul a notificat intrarea în vigoare a rezilierii. La data primirii notificării de încetare a contractului, CJ Cluj a constatat fără echivoc faptul că Antreprenorul abandonează contractul și a procedat la rezilierea din partea Beneficiarului, furnizând o fundamentare contractuală solidă în acest sens”, arată oficialii CJ Cluj.
Indiferent dacă a fost vorba de vreo presiune sau nu din partea firmelor, cele două societăți au lăsat șantierul gol, iar reprezentanții CJ Cluj nu au suflat o vorbă despre acest impas.
Gazeta de Cluj a încercat să obțină un punct de vedere de la cele două societăți, dar până la închiderea ediției reprezentanții firmelor nu au transmis vreun mesaj.
Cum se naște o urgență? Pauzele lungi și dese, cheia marilor succese!
Cu toate acestea, în prezent, potrivit administrației județene au fost executate doar aproximativ 60% din lucrările la CMID, chiar dacă proiectul are o vechime de ani de zile. ”Au fost generate costuri suplimentare datorită producerii unor degradări care au condus la necesitatea realizării unor consolidări și stabilizări suplimentare, care au trebuit să fie preluate și remediate de următorul antreprenor (S.C KRANZ EUROCENTER S.R.L. – INSTITUTUL DE STUDII ȘI PROIECTĂRI ENERGETICE (ISPE), n.red.), situaţie care s-ar putea repeta (a doua oară) și în cazul de faţă în cazul în care nu se intervine urgent. Primăriile din Judeţul Cluj au înregistrat costuri suplimentare semnificative cu transportul deșeurilor la alte depozite conforme. Proiectul a intrat în noul ciclul financiar european perioada 2014 – 2020, de 5 ani, procedurile complexe de fazare necesare pentru a nu pierde finanţarea fiind derulate (activităţi ce nu erau prevăzute). Cel de-al doilea contract de finanţare a ajuns aproape de final, existând riscul ca proiectul să devină nefuncţional, iar finanţarea primită să fie restituită, în cazul în care constructorul nu a realizat lucrările conform acordului”, arată reprezentanții CJ Cluj.
Cu toate acestea, lucrările trebuiesc finalizate până în primăvara anului viitor, altfel CJ Cluj trebuie să returneze banii.
În această situație, CJ Cluj a apelat la o expertiză tehnică care a stabilit că se impun măsuri de urgență pentru finalizarea proiectului.
”Dl. Prof. univ. dr. ing. (numele expertului nu este furnizat de administrația județeană, n.red.), membru corespondent al Academiei de Știinţe Tehnice din România, în Nota tehnică privind necesitatea reluării în regim de urgenţă a lucrărilor la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor în judeţul Cluj, înregistrată la Consiliul Judeţean Cluj cu nr. 21265/11.06.2019, face următoarele precizări: „Având în vedere istoricul amplasamentului și modul în care s-au desfășurat activităţile în decursul perioadei de execuţie se atrage atenţia că nefinalizarea lucrărilor în cel mai scurt timp și în ritm susţinut poate conduce la activarea unor fenomene de instabilitate. Acestea vor afecta și lucrările deja executate ceea ce va conduce la cheltuieli suplimentare și la creșterea duratei de execuţie. Faptul că în prezent nu se execută lucrări, în special cele de terasamente, protecţie taluze și ţinând seama de observaţiile directe din amplasament considerăm că s-a creat o nouă situaţie de urgenţă. Pentru limitarea degradărilor deja apărute și a urmărilor acestora (noi instabilităţi) este obligatorie reluarea și finalizarea lucrărilor în regim de urgenţă”, arată administrația județeană.
Nașul intră pe fir pentru gunoaiele finului
În paralel cu rezilierea unilaterală a contractului pentru proiectarea și execuția CMID din partea antreprenorului, CJ Cluj a purtat o serie de corespondențe cu RADP Cluj, regie din cadrul Primăriei Cluj Napoca condusă de Ioan Pantelimon. RADP administrează o rampă provizorie unde, momentan sunt stocate o parte deșeuri. Însă depozitul respectiv va ajunge, în curând la capacitatea maximă.
Mai mult, autorizația de funcționare a rampei RADP Cluj Napoca va expira luna viitoare! Cealaltă platformă temporară, care este administrată de societatea Salprest, a sistat primirea deșeurilor.
În aprilie 2019, la scurt timp după ce antreprenorul a reziliat contractul pentru execuția CMID, RADP Cluj a trimis o notificare către administrația județeană prin care îi atrage atenția lui Alin Tișe că deșeurile nu vor mai putea fi depozitate nicăieri. ”Ni se comunică faptul că în perioada 2015-2018 cantitatea de deșeuri stocată temporară este în procent foarte mare de ocupare și cantitatea de deșeuri valorificate în urma sortării/cantitatea de deșeuri eliminate din rampa sunt în procent foarte mic raportată la cantitatea de deșeuri intrată în rampă, solicitând în final o informare cu privire la perspectivele de punere în funcţiune a CMID-ului”, arată instituția condusă de Alin Tișe.
Tot în aprilie 2019 și Salprest îi atrage atenția lui Tișe că situația devine ”maro”.
Adresa se încheie cu rugămintea RADP Cluj-Napoca de a demara în regim de urgenţă demersurile legale în vederea deblocării situaţiei existente, menţionând în final că relocarea deșeurilor de la Platforma de stocare temporară la celula de depozitare a CMID este soluţia legală prevăzută prin Autorizaţia de mediu.
Astfel că, administrația condusă de Tișe, strânsă cu ușa de situația generată de RADP Cluj Napoca și Salprest se vede nevoită să atribuie contractul de 11,6 milioane de lei fără nicio licitație.
Procurorii își fac încălzirea pe tușă
Potrivit unei poziții a Curții de conturi, pentru eșecul administrației județene în ceea ce privește Proiectul Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) Cluj, care include și proiectul CMID Cluj, echipa de implementare a proiectului și șeful CJ Cluj, Alin Tișe, ar fi trebuit să răspundă pentru prejudiciul de peste 13,5 milioane lei.
”Deși situația prezentată se încadrează în tipicitatea unei infracțiuni de abuz în serviciu, care ar fi putut atrage răspunderea penală a funcționarilor publici vizați, vom constata că atribuțiile de serviciu stabilite în sarcina acestora nu au o reglementare în legislația primară, fiind prevăzute într-o reglementare secundară sau în alte acte normative interne ori în contractul de finanțare. Drept urmare, reținem incidența în cauză a Deciziei Curții Constituționale (405/15.06.2016) prin care s-a constat că dispozițiile art 246 din Codul penal din 1969 și ale art 297 al 1 in Codul penal sunt constituționale în măsura în care, prin sintagma ”îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înțelege ”îndeplinește prin încălcarea legii”. (…)
Cu toate acestea, apreciem că se impune atragerea răspunderii civile, disciplinare, materiale, după caz, a funcționarilor publici din cadrul echipei de implementare a proiectului care, urmare a neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, au prejudiciat bugetul Consiliului Județean Cluj cu suma de 13.553.137,38 lei, reprezentând lucrări efectuate la celula de depozitare a deșeurilor, cheltuieli constatate ca fiind neeligibile de autoritatea de audit.
Acest demers este în sarcina Președintelui Consiliului Județean în conformitate cu dispozițiile Legii 215/2001”, arată poziția instituției de control.
Potrivit unor surse judiciare, procurorii au în lucru un ”proiect” privitor la afacerile care gravitează în jurul contractelor CMID, însă așteaptă fluierul arbitrului pentru a intra pe teren.
La radio lucrările la Centrul de Deșeuri sunt în grafic
La începutul acestui an, Tișe susținea că o parte din lucrările la acest proiect vor fi inaugurate, parţial, în acest an.
„În acest an vom putea face o recepție parțială a Centrului de Management Integrat al Deșeurilor, astfel că vom da în funcțiune parțial, în sensul de a fi folosit de tot județul. Am reușit fazarea proiectului, adică o parte să reușim să o terminăm până în vară, lunile iulie-august. Din septembrie va trebui deja să folosim acest centru. Primăriile din Cluj trebuie să aibă o variantă pentru gunoaie. Sper ca în acest interval de timp să avem o recepție parțială și prima celulă, prima „groapă” să fie dată în funcțiune. Acest centru ne-a consumat atât de multă energie pentru că, deși el era pe o cale bună, s-au întâmplat tot felul de nereguli. Dosarele penale care sunt acolo, alunecările de teren care au fost determinate de lucrări făcute de anumite firme care au dorit prin aceasta să obțină bani în plus, au întârziat foarte mult finalizarea centrului”, a declarat Alin Tișe, președintele CJ Cluj, la un post de radio.
Însă, șeful CJ Cluj nu a făcut nicio mențiune vizavi de faptul că aceste lucrări trenează de opt ani, iar costul acestui proiect a crescut de patru ori, ajungând la peste 100 milioane de euro.
Suplimentări pe bandă rulantă
În toamna anului trecut, administrația județeană din Cluj a suplimentat cu 200.000 de lei, fără TVA, contratul pentru supervizarea lucrărilor la CMID. Atribuirea a fost făcută fără licitație, în favoarea firmei Irimat Cons SRL, iar reprezentanții instituției au negociat de la valoarea estimată de 203.494,42 de lei, fără TVA, la suma de 203.000 de lei, fără TVA.
Cei 200.000 de lei sunt destinați pentru ”servicii suplimentare de asistentă tehnică pentru supervizarea contractelor de lucrări aferente proiectului „Sistem de management integrat al deșeurilor din județul Cluj” în condițiile contractului de servicii nr. 8336/61/6.4.2016.
La proiectul SMID lucrează asocierea Kranz Eurocenter SRL – Institutul de Studii și Proiectări Energetice care a câștigat licitația pentru suma de 111,1 milioane de lei, cu termen de finalizare al lucrărilor la sfârșitul acestui an. Și acest contract a fost suplimentat cu 20 de milioane de lei, pentru a remedierea pagubelor produse.
Cine sunt oamenii de afaceri care au reziliat contractul
Firma Kranz Eurocenter este a lui Corin Boian, cunoscut pentru faptul că a fost denunțătorului Elenei Udrea din dosarul Gala Bute, dar și pentru aplecarea pe care o are față de democrat-liberali. Kranz Eurocenter este antreprenor general la unul dintre cele mai mari proiecte de ski din România, în valoare de 70 de milioane de euro, realizat în Parâng.
Unele dintre aceste afaceri girate de firma lui Boian sunt cercetate de procurorii DNA
Administratorii ISPE SA sunt GHEORGHIU IOAN DAN, NICOLESCU ANDREI CRISTIAN și GEORGESCU OCTAVIAN DAN. Dan Ioan Gheorghiu a fost numit în 2012 consilier onorific al premierului Ponta pe domeniul energiei. Ulterior, el a devenit vecin de apartament cu Ponta. Anul acesta, Gheorghiu a fost propunerea României pentru boardul Agenţiei Europene pentru Reglementarea Energiei. Gheorghiu se află în relații de prietenie și cu Călin Popescu Tăriceanu. Cei doi și-au petrecut împreună vacanțele. În acționariatul ISPE se mai regăsește Viorel Gafița, care controlează firma prin intermediul unei alte societăți. Înainte de 1989, Gafița a lucrat în comerțul exterior.
Un alt numitor comun al lui Gafița și Gheorghiu este reprezentat de Dan Ioan Popescu (DIP), care nu mai are nevoie de nicio prezentare, informațiile despre el fiind disponibile la o simplă căutare pe internet.
