Asociația Mining Watch deschis un proces la Curtea de Apel Cluj în care se cere anularea licenței de exploatare a companiei Roșia Montană Gold Corporation.
Rețeaua Mining Watch România cere judecătorilor de la Curtea de Apel Cluj să suspende licența de exploatare a Roșia Montană Gold Corporation, într-un demers de a opri definitiv orice posibilă exploatare minieră în zonă. Licența expiră în iunie 2024, însă compania RMGC a depus deja actele pentru prelungirea ei.
„După decizia Tribunalului de la Washington, ar fi trebuit să răsuflăm ușurați că Roșia Montană a fost salvată. Doar că RMGC insistă cu cererea de prelungire a licenței de exploatare. Așa că, dacă această licență nu este suspendată de către judecători, riscăm ca Agenția Națională pentru Resurse Minerale să o prelungească din nou în iunie 2024”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, din partea Mining Watch.
Licența pentru Roșia Montană a fost acordată, în 1999, companiei de stat Minvest, fără licitație. Un an mai târziu, a fost transferată, tot fără licitație, la compania privată Roșia Montană Gold Corporation (fosta Euro Gold Resources). Reînnoirea acestei licențe ar perpetua ilegalitățile, dar și subdezvoltarea în care este ținută localitatea din Apuseni, la presiunile toxice ale companiei miniere.
Procesul intentat de membrii rețelei Mining Watch cheamă în judecată atât RMGC cât și ANRM, solicitând instanței suspendarea actelor administrative de prelungire a licenței emise în anul 2019 și blocarea actualelor proceduri de prelungire a licenței nr. 47/1999.
Dosarul, înregistrat sub numărul 394/33/2024, va avea primul termen de judecată pe 9 mai.
“Prelungirea acestei licențe ar putea deteriora iremediabil valoroasele vestigii arheologice romane, medievale și moderne ale zonei și ar putea bloca orice inițiativă de reabilitare din cauza conflictului între licența minieră și reglementările UNESCO”, a adăugat Roxana Pencea Brădățan.
Rețeaua Mining Watch arată, în sesizarea depusă la instanță, că licența RMGC trebuie suspendată din două motive.
În primul rând, pentru că actele administrative de prelungire au fost “aprobate” de o autoritate necompetentă, adică de ANRM. Lipsa unei Hotărâri de Guvern de aprobare atrage inexistența acestora. Practic, actele administrative atacate nu au intrat de fapt nicicând în vigoare.
În al doilea rând, au trecut mai mult de 210 zile de la actele de prelungire emise în anul 2019 fără să fie începute lucrările, iar acesta e un motiv expres de revocare, prevăzut în Legea nr. 85/2003.
